1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Propaganda rusă ține în captivitate mințile moldovenilor

16 aprilie 2024

Pro-europeana Maia Sandu ar învinge la alegerile prezidențiale din octombrie 2024, din Republica Moldova, indiferent de schemele electorale la care lucrează Kremlinul.

https://p.dw.com/p/4er0m
Moldova, aderare UE, referendum
Potrivit sondajului dat publicităţii de WatchDog și CBS Research, 56,5 la sută dintre moldoveni ar vota pentru aderarea R. Moldova la UE, în cazul unui referendumImagine: Elena Covalenco

Concluzia transpare din ultimul sondaj prezentat marți de WatchDog și CBS Research. Popularitatea lui Vladimir Putin în rândul moldovenilor a scăzut la cele mai mici cote - 17,8% (anterior a fost și de 70%), 46% dintre moldoveni detestându-l pe Putin. Aproape la fel de detestat (43,7%) este și președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski. În schimb, președintele Franței, Emmanuel Macron – care s-a implicat direct în susținerea Moldovei după invazia Rusiei asupra Ucrainei - este simpatizat de tot mai mulți moldoveni. Aproape 30% susțin că au „foarte multă încredere” sau „oarecare încredere” în Macron.

Există o majoritate pro-europeană sigură

56,5% ar vota pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană, în cazul unui referendum. Și asta în condițiile în care sondajul WatchDog nu a măsurat opțiunea de vot a diasporei – opțiune pronunțat pro-UE. Acest indicator este importantîn contextul referendumului constituțional anunțat de președinta Maia Sandu – un exercițiu electoral care se va desfășura concomitent cu alegerile prezidențiale din octombrie 2024.

Marți, 16 aprilie, Curtea Constituțională a Republicii Moldova a dat aviz pozitiv propunerii privind inițierea referendumului pentru aderarea Moldovei la UE. Acesta urmează să aibă loc pe 20 octombrie 2024, concomitent cu alegerile prezidențiale. Președinta Curții Constituționale, Domnica Manole, a explicat în cadrul unui briefing că rezultatele referendumului constituțional din octombrie vor avea putere juridică supremă, fără necesitatea confirmării de către Parlament. Domnica Manole a ținut să precizeze că inițiativa de revizuire a Constituției prin referendum nu afectează caracterul suveran, independent și unitar al Republicii Moldova și nici statutul de neutralitate al țării – o narațiune rusească intens mediatizată de agenții politici ai Kremlinului.

Este de remarcat faptul că moldovenii au manifestat cea mai mare susținere a cursului pro-european în anul 2008, după ce guvernarea comunistă de atunci a reușit să evite, în ultimul moment, capcana rusească de federalizare a țării („planul Kozak”), a schimbat brusc vectorul politicii externe și a semnat planul individual de acțiuni Republica Moldova – Uniunea Europeană. Atunci 75% dintre moldoveni se pronunțau pentru aderarea țării la UE.

70% văd ajutorul venit din partea UE în propriile buzunare

Acum, sondajul citat arată că 69,1% dintre moldoveni văd beneficii palpabile de pe urma ajutorului oferit Moldovei de UE. 23,7% neagă existența acestui ajutor. 51% dintre moldoveni consideră că aderarea țării la UE ar conduce la creșterea nivelului de trai al cetățenilor. 30% cred că aderarea la UE ar avea un impact negativ asupra dezvoltării țării.

Principalul oponent al Maiei Sandu la alegerile prezidențiale din toamnă rămâne liderul PSRM, pro-rusul Igor Dodon (cercetat penal pentru corupție și trădare de patrie), pe care președinta Sandu l-a învins în 2020. Sondajele arată că, în pofida invaziei ruse asupra Ucrainei și avântului impresionant al Moldovei pe calea europeană în ultimii ani, societatea moldovenească rămâne polarizată și, cel mai probabil, viitorul președinte al Republicii Moldova va fi ales în turul doi. Diferența procentuală între Maia Sandu și Igor Dodon este, potrivit sondajelor, de aproape 20%. Cel mai detestat politician moldovean este fugarul Ilan Șor (cu un antirating 52,7%), condamnat în dosarul jafului bancar de un miliard de dolari și adăpostit (după Israel) de Rusia.

Moldovenii percep Rusia ca pe o amenințare, dar nu vor în NATO

În contextul războiului din Ucraina, crește numărul moldovenilor care percep Rusia ca o amenințare reală. 48,1% consideră Rusia un pericol pentru Moldova în timp ce 43,9% nu percep Rusia ca pe o amenințare. 46% dintre moldoveni cred în continuare că statutul de neutralitate proclamat prin Constituție apără Moldova de Rusia. 40,8% consideră că neutralitatea nu ar fi un impediment pentru armata rusă să ocupe Moldova dacă ar sparge rezistența Ucrainei.

Sondajul mai relevă că numărul moldovenilor care conștientizează avantajele aflării sub umbrela NATO este în creștere, dar este vorba de o creștere foarte lentă. Doar 34% dintre cetățeni ar fi de acord cu aderarea Moldovei la NATO. 47,5% s-ar pronunța împotrivă. 10% sunt indeciși.

Politicienii pro-ruși, care au guvernat Republica Moldova în perioada 2000-2021, au reușit să transforme NATO în sperietoare pentru moldoveni. Cel mai scăzut indicator al popularității NATO în Moldova a fost de 15%. Creșterea opțiunii pro-NATO a început în 2017 – de atunci tendința menținându-se mereu în creștere lentă.

Principala armă a Rusiei împotriva Moldovei - propaganda

Sondajul WatchDog a măsurat și impactul dezinformării asupra cetățenilor moldoveni. Astfel, 38% cred că Rusia cumpără în continuare majoritatea produselor moldovenești (așa era în perioada sovietică). Asta deși statisticile oficiale arată că, după declanșarea invaziei ruse asupra Ucrainei, exporturile moldovenești în Rusia au scăzut sub 4% din volumul total. Un alt indicator ce denotă un nivel mare al propagandei ruse în Moldova este că 37% dintre cetățeni cred în continuare că Rusia poate închide robinetul de gaze pentru Moldova. Asta deși Chișinăul nu mai consumă gaze rusești de aproape doi ani.

Vitalie Călugăreanu | Corespondent DW la Chișinău
Vitalie Călugăreanu De 26 de ani jurnalist în Republica Moldova. Corespondent DW în Moldova din 2004.