Portret de prezidențiabil: ce își doresc românii?

PSD și PNL nu au lideri care să tracteze partidele la prezidențialele de anul viitor și nici politicieni carismatici care să poată fi transformați în staruri politice. Dar este încă destul timp pentru ca liberalii să găsească pe cineva mai bun decât premierul Ciucă și social-democrații să nu rămână cramponați în viitorul prim-ministru Ciolacu.

Un exercițiu sociologic cu mai multe scenarii îl indică pe Mircea Geoană ca potențial câștigător al alegerilor pentru președinția României, inclusiv în varianta în care ar intra în joc Laura Codruța Kövesi, șefa Parchetului European. Evaluarea a fost făcută în ultima săptămână a lunii ianuarie de AtlasIntel, o companie de sondare care lucrează mai ales în spațiul latino-american și care a prevăzut în marja de eroare mai multe tipuri de alegeri în statele din regiune. 

Totuși, Laura Codruța Kövesi a spus apăsat de mai multe ori că nu e interesată de o carieră politică, dar în simularea AtlasIntel, ea apare mai degrabă în rolul unui personaj complex și bine conturat venit din afara partidelor, care ar putea fi susținut de USR și de electoratul nemulțumit de prestația politicienilor actuali și care nu se mai simte reprezentat. În scenariul în care, de pildă, din partea PSD ar candida Marcel Ciolacu la președinție, liderul PSD ar lua bătaie de la Kövesi în turul al doilea cu peste de 12%. Dacă, însă, fosta șefă a DNA ar intra în finală cu Geoană, acesta din urmă ar câștiga la o diferență de 5%.

Șeful PSD ar putea fi câștigător în turul al doilea doar în fața premierului Nicolae Ciucă și a liderului AUR, George Simion, dar ar fi înfrânt la mare distanță de Emil Boc, primarul liberal al Clujului. 

Sondajul AtlasIntel favorizează candidatura numărului 2 din NATO, Mircea Geoană, al cărui mandat la Bruxelles se termină în această toamnă, dar handicapul lui major e lipsa de susținere din partea PSD. Nu există, deocamdată, nicio grupare social-democrată doritoare să-l readucă în partid pe Geoană, care în 2009 a pierdut alegerile prezidențiale în fața lui Traian Băsescu și care în confruntarea finală cu fostul președinte a avut mai multe momente jenante. Președinte al PSD între 2005 și 2010, Geoană a fost adus în partid în 2001, când era ambasadorul României la Washington. După ce a ratat prezidențialele a fost exclus din PSD în 2011, în urma conflictului pe care l-a avut cu Victor Ponta, devenit președintele partidului. 

Actualul șef al social-democraților, Marcel Ciolacu, pare nervos atunci când spune că se fac jocuri pentru impunerea lui Mircea Geoană ca viitor candidat din partea PSD pentru președinție. În același timp, pentru evitarea acestei ecuații, Ciolacu dă asigurări că viitorul prezidențiabil va fi ales de fiecare filială în parte și insistă că partidul are nevoie de un intelectual de stânga care să vină din afara formațiunii. În paralel, însă, amicii săi din partid și echipa tehnică din jur încearcă să-l construiască pe el ca posibil jucător prezidențial: Ciolacu ia nu doar lecții de engleză, ci învață și cum să se poarte, cum să vorbească liber, ce să spună, cum să gesticuleze, când și unde să iasă în public. Când va deveni prim-ministru, în luna mai, conform rotativei, puterea sa în partid va crește, fiindcă el va fi distribuitorul resurselor de stat pentru cei aproape 1500 de primari PSD și cei 20 de șefi de consilii județene. Desemnarea prezidențiabilului va depinde în mare măsură de autoritatea lui. Orgoliul și stima de sine vor crește proporțional cu importanța funcției pe care o va ocupa și care ar putea transcende calculele tehnicienilor săi.

Sondajul AtlasIntel mai aduce în prim plan subiectele cele mai importante în acest moment pentru români: corupția (citată de 68%), criza economică (59%), educația (28%), teama de război (24%). 

Integritatea și anticorupția nu au fost nicicând teme predilecte pentru PSD, iar liberalii au abandonat aceste subiecte după ce au venit la guvernare. Mircea Geoană nu e nici el credibil din această perspectivă, cu toate scandalurile lui vechi legate de case, ceasuri și legături cu Marian Vanghelie sau Sorin Ovidiu Vântu, iar o incursiune în trecutul lui Marcel Ciolacu ar putea scoate la iveală lucruri neștiute din perioada albă a CV-ului său, fiindcă nu e clar ce a făcut până la 24 de ani când a început cursurile la Universitatea Ecologică și nici după aceea vreme de circa zece ani. 

În cercetarea AtlasIntel, Mircea Geoană, alături de liberalii Emil Boc și Ilie Bolojan, sunt singurii cu „imagine net pozitivă”, dintre politicienii cu notorietate. PSD (25%) conduce în preferințe pentru alegerile parlamentare, PNL (18%) și AUR (17%) apar aici cu scoruri relativ egale, și USR rămâne pe poziția a patra cu 12%. Concluzia sondajului este că doar AUR crește, în vreme ce toate celelalte partide continuă să piardă electorat. 

Poziția ascendentă a Alianței pentru Unirea Românilor accentuează filonul naționalist al politicienilor liberali și social-democrați, iar Mircea Geoană vorbește despre „primenirea ideii naționale” și despre faptul că trebuie să devenim „o țară care să nu mai copieze modele, fie ele și occidentale”. Cu un an și jumătate înaintea alegerilor parlamentare și prezidențiale de anul viitor, politicienii nu sunt preocupați de stârpirea corupției, pentru refacerea statului de drept, democrație și integritate, teme importante pentru o majoritate covârșitoare a electoratului.  

Din sondajul AtlasIntel rezultă indirect că românii ar vrea un prezidențiabil care să fie politician cu notorietate, cu imagine pozitivă, care să creadă în anticorupție, să aibă un proiect economic coerent și să știe să țină țara departe de război.