Geoană: Har Domnului că suntem azi în NATO

DW: Domnule secretar general adjunct, situația în Ucraina s-a deteriorat. Recunoașterea independenței celor două regiuni separatiste de către președintele rus Putin, trimiterea oficială a trupelor rusești în Donețk și Lugansk constituie o violare gravă a dreptului internațional. Ce pași întreprinde NATO pentru a opri agresiunile Rusiei?

Mircea Geoană: În mod evident, secretarul general al NATO și toate guvernele din lumea democratică au condamnat această nouă - de facto  - anexare de teritoriu al Ucrainei, o invazie militară. Evident, luăm măsuri de evaluare a situației, de anticipare a evoluțiilor care pot surveni, dar și de creșterea vigilenței și a prudenței pe flancul estic în principal. Măsurile pe care le-am luat și le luăm în fiecare zi întăresc prezența NATO pe flancul estic, inclusiv în zona Mării Negre. Sperăm să mai existe o șansă pentru dialog și diplomație. Lucrurile par să se fi îngustat datorită acestor acte ale Federației Ruse, dar să sperăm că în cele din urmă un conflict pe scară mai mare va putea fi evitat.

Au existat semnale clare deja de la Conferința de Securitate de la München din 2007 că președintele Putin va încerca să refacă, într-un fel sau altul, ceea ce a fost cândva imperiul țarist respectiv cel sovietic. Există conflictele înghețate din Moldova, Georgia, Azerbaidjan, Ucraina, apoi anexarea Crimeei - toate s-au întâmplat sub ochii NATO, ai Statelor Unite și ai Uniunii Europene. V-a luat, totuși, prin surprindere ceea ce s-a întâmplat acum?

Trebuie să facem o diferențiere foarte clară între membrii NATO și cei care nu sunt membri NATO, pentru că vorbim aici de Alianța Nord-Atlantică, o alianță politico-militară defensivă, care are ca misiune sacrosanctă să protejeze un miliard de oameni în 30 de țări aliate. Iar aici am luat întotdeauna măsuri de prudență și măsuri strategice oarecum simetrice și proporționale. Nu a existat niciun fel de prezență NATO în țările din Est, în noile țări NATO, înainte de ocuparea ilegală a Crimeei în 2014. Primele grupuri de luptă s-au înființat în 2016 în țările baltice și Polonia. Abia acum vorbim de un grup de luptă în România și în Europa de Sud-Est.

Ceea ce președintele Putin a decis în încercarea de a-și recrea o sferă de influență sau să-și creeze un motiv este o chestiune pe care NATO evident o analizează cu prudență și îngrijorare. Dar trebuie să facem o diferență clară între teritoriul și membrii NATO și cei care nu sunt membri NATO. În același timp noi ne uităm la Ucraina și la acțiunile Federației Ruse, dar nu uităm de Republica Moldova sau de Georgia. Analizăm cu foarte multă preocupare evoluțiile sau involuțiile din Belarus, inclusiv apropiatul referendum pentru modificările Constituției în Belarus. Ne uităm la partea militară, dar și la partea de dezinformare, atacuri hibride și cibernetice la adresa țărilor din NATO din partea Federației Ruse. Ceea ce vreau să știe ascultătorii noștri este că ne luăm măsuri extrem de serioase de apărare și descurajare. Chiar ieri (22.02.2022), președintele american, odată cu ordinul executiv cu privire la introducerea de sancțiuni împotriva provinciilor separatiste, a anunțat o suplimentare de prezență militară americană în Europa, dislocarea de echipamente și personal din țări din vestul Europei către flancul estic.

Deci, încă o dată, trebuie făcută o diferențiere între cele două categorii de state. Eu aș spune că pentru noi românii - pentru că am fost un actor implicat în integrarea României în NATO și în UE - har Domnului că suntem în NATO astăzi. Este probabil cea mai importantă decizie pe care a luat-o România în multe secole, să fim parte a celei mai puternice alianțe din istoria umanității, cu tot occidentul european și nord-american împreună în aceeași organizație, în aceeași alianță, pregătiți să ne apărăm și să ne sprijinim unul pe celălalt.

NATO - luată prin surprindere?

Ați vorbit despre întărirea flancului estic. E clar că flancul estic NATO a primit o relevanță sporită acum, dar revin la întrebarea anterioară: V-a luat prin surprindere ceea ce s-a întâmplat acum în estul Ucrainei?

Ați observat modul în care am comunicat - și poate a fost ceva inedit în modul în care, de două luni de zile, NATO, aliații americani, alți aliați, am comunicat. Evident că avem informații și metode de a obține informații cu privire la intențiile Federației Ruse, nu e niciun fel de mister aici. Observați că de două luni de zile în mod public - și nu mai vorbesc de ceea ce discutăm și avem ca informații în zona mai discretă a alianței - am spus de două luni de zile că urmează o mobilizare neobișnuită și potențial periculoasă de forțe militare rusești în jurul și interiorul Ucrainei. Vorbim de două luni de acest lucru. Fiecare pas pe care Federația Rusă l-a avut în vedere l-am demascat în fața opiniei publice. Și astăzi spunem încă o dată că după promisiunile goale ale conducerii de la Kremlin cu privire la retragerea de trupe rusești asistăm exact la opusul acestora. Chiar în aceste zile și ore au venit noi trupe rusești în jurul Ucrainei. Deci, făcând acest lucru, vă dați seama, dacă vorbim public despre aceste lucruri, cât de mult ne pregătim în interiorul alianței cu măsuri de vigilență, de prudență, și nu suntem absolut deloc surprinși.

Dacă suntem surprinși de ceva, este de metoda pe care Federația Rusă o folosește încercând să readucă Ucraina în sfera sa de influență. Sentimentul nostru este că obține exact opusul. Și după ocuparea ilegală a Crimeei, după războiul din Donbas, care n-a încetat nicio secundă din 2014, în acești ani de zile, Ucraina ca națiune, Ucraina ca popor, ca preferințe politice și direcție strategică a înclinat și mai mult către Occident. Înainte de ocuparea Crimeei erau sub 20 la sută dintre ucraineni care voiau către Europa și către NATO. Astăzi sunt 65 la sută. Dacă Federația Rusă crede că poți amenința un popor întreg, o țară întreagă cu armata, cu invazia, cu ocuparea, și crede că poți să-i aduci cu forța în sfera ta de influentă și să devină din nou adepții sistemelor autoritare, sentimentul nostru este că Federația Rusă va obține exact opusul: o Ucraină și mai determinată să lupte pentru libertatea sa, un popor ucrainean care să fie mai convins de conștiința sa națională și de dreptul său de a-și alege direcția. Și direcția pe care ei au ales-o este către Europa și către Occident.

Semnale pentru Ucraina, Georgia, Moldova

Va exista un calendar de aderare la NATO pentru Ucraina?

Încă o dată: Nu vorbim de calendar de aderare, ci vorbim de un principiu. Vorbim de un principiu care este consfințit în documentele internaționale, în documentele fundamentale de la OSCE. Până și în actul fundamental NATO-Rusia, în documentul semnat de Rusia cu noi, cu NATO, se vorbește de dreptul fiecărei țări de a-și alege în mod liber alianțele din care dorește să facă parte. Tratatul de la Washington are o clauză cu privire la ușile deschise. Nimeni nu spune că Ucraina va intra mâine în NATO. Nu există condiții reunite în acest moment. Nici Ucraina nu este pregătită, nici noi nu avem consens în jurul acestu subiect. Dar a exclude din principiu dreptul suveran al unei națiuni europene să-și aleagă direcția de politică externă este un lucru inacceptabil pentru noi - și este o normă internațională la care și Federația Rusă a achiesat și este parte în mod explicit în aceste tratate internaționale. Deci, Ucraina trebuie să decidă și NATO trebuie să decidă dacă și când Ucraina va adera la NATO. Nu este problema nimănui în afara celor implicați direct în această activitate.

Care poate fi rolul României în acest conflict ca stat membru NATO, ca stat membru al Uniunii Europene? Oricum, mă gândesc aici nu doar la relațiile cu Ucraina vecină, ci și la cea cu Moldova vecină, unde avem conflictul înghețat din Transnistria.

În calitatea mea oficială de la NATO spun că România este o țară de o importanță strategică deosebită pentru NATO. Zona Mării Negre a devenit din motive evidente o zonă de preocupare și interes strategic excepțional pentru NATO. De aceea tot ce se întâmplă în regiunea respectivă este de interes pentru noi și evident și pentru București. Este absolut firesc ca românii să fie interesați de soarta celor din Republica Moldova. Este firesc să fim preocupați de soarta românilor din Ucraina și a ucrainenilor în general, de situația Georgiei care este vecinul nostru de peste Marea Neagră și care este un alt partener important al NATO. Evident, Republica Moldova are o constituție de neutralitate și acest lucru este respectat de către noi în NATO. Dar faptul că Republica Moldova în mod suveran, în mod liber alege să meargă către Europa și Uniunea Europeană este un lucru pe care noi îl sprijinim. Puțină lume știe că Republica Moldova este un partener comun al Uniunii Europene și al NATO. În calitatea mea de aici, de la NATO, avem și foarte multe relații cu Uniunea Europeană. Lucrăm în mod activ și foarte sinergistic la sprijinirea direcției pro-europene a Republicii Moldova. România e o țară cu o relevanță strategică deosebită și pentru noi în NATO reprezintă o ancoră strategică de prim rang.

Interviul realizat de Robert Schwartz a fost difuzat și de RRA în emisiunea "Serviciul de noapte"