Polonia și NATO: Nu a fost un atac țintit

Nu există nicio dovadă că racheta a fost lansată de Rusia, a spus Duda miercuri, la Varșovia. Foarte probabil este vorba despre o rachetă antiaeriană ucraineană. Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat la Bruxelles că nu există indicii că atacul cu rachete ar fi fost unul deliberat. 

Potrivit analizelor preliminare, incidentula fost provocat probabil de o rachetă antiaeriană ucraineană folosită împotriva atacurilor cu rachete de croazieră rusești. Nu există indicii că Rusia ar pregăti acțiuni militare ofensive împotriva NATO, a spus oficialul. Anterior, Moscova negase vehement că ar fi vizat ținte din zona de frontieră dintre Ucraina și Polonia, ba chiar s-a referit ea însăși la o provocare țintită.

Președintele Poloniei Andrzej Duda a subliniat: "Nimic, absolut nimic, nu indică faptul că acesta a fost un atac deliberat asupra Poloniei. Ceea ce s-a întâmplat, și anume faptul că o rachetă a căzut pe teritoriul nostru, nu a fost un act deliberat. Nu a fost o rachetă țintită spre Polonia”. Din informațiile de până acum, racheta antiaeriană în discuție este una de tip S-300, de producție rusească, fabricată în anii 70.

Cancelarul Olaf Scholz: Atenţie la concluziile pripite

Anterior, şeful guvernului german Olaf Scholz a transmis că lumea nu trebuie să piardă din vedere cauza atacului cu rachete. "Este important să afirmăm în același timp cu toții clar - așa cum am și făcut - că nimic din toate acestea nu s-ar fi întâmplat fără războiul rusesc împotriva Ucrainei, fără rachetele care sunt acum lansate cu putere și pe scară largă asupra infrastructurii ucrainene”, a declarat cancelarul federal. 

Vorbind despre președintele rus Vladimir Putin, Scholz a afirmat că acesta este ”aproape singur în lume cu politicile sale și nu are aliați puternici". El l-a descris pe Putin drept ”cinic”. 

Cancelarul a apreciat drept un succes reuniunea din Bali. "În Indonezia s-a desfășurat un summit extraordinar. Faptul că s-a ajuns la înțelegeri care depășesc mult așteptările rămâne succesul acestui summit”, a spus politicianul social-democrat la încheierea summitului G20.

Potrivit guvernului polonez, racheta a lovit satul Przewodow, situat în estul țării, la șase kilometri de granița cu Ucraina. Pompierii polonezi informează că două persoane de la o fermă au fost ucise. În reacție la incident, Polonia și-a pus o parte din forțele armate în stare de alertă. Nefericitul incident vine în contextul în care Rusia a lansat marți numeroase rachete asupra Ucrainei. 

Agenția DPA relatează că președintele american Joe Biden afirmase încă în cursul dimineții, în cadrul unei reuniuni de criză cu președinții și șefii de guverne din țările NATO și G7, în marja summitului G20 de la Bali, că există indicii care atestă că este vorba despre o rachetă antiaeriană S-300 din Ucraina. Sistemul de rachete S-300 de concepție sovietică este o componentă esențială a apărării aeriene ucrainene, explică experții. La finalul consultărilor, Biden a declarat public că informațiile privind traiectoria rachetei contrazic ipoteza lansării ei direct din Rusia. 

Reacția Rusiei

Ministerul Apărării de la Moscova a evocat existența unei ”provocări țintite”. Nu s-ar fi tras asupra niciunei ținte din zona de frontieră dintre Ucraina și Polonia. De asemenea, fotografiile cu presupusele resturi care au circulat în mass-media poloneze nu aveau nicio legătură cu sistemele de armament rusești, a replicat Moscova. Kievul a numărat mai bine de 90 de rachete, inclusiv de croazieră, pe care Rusia le-ar fi lansat asupra Ucrainei. 

Fostul președinte rus Dmitri Medvedev a avertizat pe Twitter: "Povestea cu atacurile cu rachete ucrainene asupra unei ferme poloneze dovedește un singur lucru. Anume că Occidentul, prin războiul său hibrid împotriva Rusiei, sporește probabilitatea începerii celui de-al treilea război mondial”. 

Precizări suplimentare în Polonia

Potrivit Statului Major polonez, impactul nu a putut fi prevenit de sistemul de apărare antirachetă. Menirea sistemelor, a precizat comandamentul armatei, este de a proteja infrastructurile critice. Or, ”nicio armată nu dispune de un sistem de apărare aeriană capabil să protejeze întregul teritoriu al unei țări”.