Poate pierde Putin războiul din lipsă de bani?

Fost consilier economic de la Kremlin și parte din elita puterii moscovite, Serghei Guriev era șef al unei universități economice de top și fusese reales în consiliul de supraveghere al Sberbank, cea mai mare bancă a Rusiei, atunci când, în urmă cu 10 ani, a decis brusc să fugă în Franța. Invitat al interviurilor DW în formatul Conflict Zone, Guriev povestește că se temea pentru siguranța lui: „Nu sunt o persoană curajoasă, așa că am preferat să plec. Știm oamenii care nu au făcut-o (...) care sunt acum în închisoare și vor rămâne acolo cât timp Putin va fi la Kremlin.”

Sancțiunile limitează numărul victimelor lui Putin

În prezent profesor de economie și administrator de studii la Institutul de Științe Politice Sciences Po din Paris, Guriev scoate la lumină mecanismele care fac să supraviețuiască regimurile autoritare, precum cel al lui Putin. Cum își menține Putin controlul asupra puterii? Și cât de mult își mai poate finanța războiul, pe fondul eșecurilor militare și al sancțiunilor economice?

Faptul că frontul rusesc nu s-a prea mai mișcat în ultimele șase luni este o ilustrare a problemelor economice și financiare pe care Rusia le are, de la impunerea sancțiunilor, este de părere Guriev. Cât timp va mai putea însă Putin să finanțeze războiul? „Sunt mulți factori despre care nu știm nimic. Putin se confruntă deja cu constrângeri financiare majore. Sancțiunile petroliere introduse în decembrie au venit târziu - dar mai bine mai târziu decât niciodată. De acum îi este și mai greu să-și finanțeze războiul. Însă mai are o mulțime de resurse, inclusiv pe cele acumulate în decursul anului 2022, când Occidentul a înghețat banca centrală a Rusiei dar a continuat să cumpere petrol și gaze rusești, dându-i astfel mai mulți bani lui Putin. În ultimele luni, Putin a avut dificultăți în a găsi bani cu care să-și finanțeze achizițiile de tehnologie pentru fabricarea de arme. Sancțiunile economice îi limitează lui Putin posibilitatea de a ucide ucraineni”.

Cât embargou este bun pentru Vest?

Guriev nu poate, însă, anticipa în cât timp puterea rusă va rămâne fără resurse financiare, pentru că prea multe informații sunt clasificate în Rusia: „Nu știm cât de sănătos este sistemul bancar. Dacă acolo sunt bani, Putin se poate împrumuta de la băncile rusești pentru a continua să finanțeze războiul. Nu știm nici cât îl costă să cumpere tehnologie militară prin intermediul a terțe state cum ar fi Turcia, India, China, Kazahstan, Emirate. Dar vedem că orice miliard suplimentar pe care îl obține îl cheltuie pe cumpărături de arme si recrutarea de soldați”. Putin și generalii săi manifestă „o foame de artilerie” iar războiul va continua cât timp Putin rămâne la putere, apreciază profesorul, dar subliniază că „numărul victimelor din Ucraina, numărul orașelor distruse”, intensitatea războiului dus de Rusia depinde de „câți bani îi dăm lui Putin”. Faptul că Rusia nu mai poate ataca atât de intens infrastructura energetică a Ucrainei arată că embargoul pe petrol și produse din petrol rusesc a fost eficient.

Cu toate acestea, Occidentul este mulțumit că India cumpără petrol din Rusia și speră să o facă pe mai departe, la un preț mic, în așa fel încât Putin să nu dispună de resurse consistente pentru a cumpăra arme, explică invitatul DW: Vestul „este fericit și dorește să păstreze petrol rusesc în piață (...) pentru că dacă acesta ar dispărea, am avea o criză, prețurile ar exploda”. Și, spune economistul rus, se vede că socotelile nu sunt greșite, de vreme ce Rusia deși vinde masiv Indiei, nu are suficiente arme pentru a ocupa Bahmut, chiar dacă se străduiește de șase luni să o facă.

E greu de spus, însă, când va obosi populația rusă din cauza sancțiunilor și când polițiștii vor fi dispuși să se alăture eventualilor protestatari. Putin, observă fostul consilier de la Kremlin, are astfel de îngrijorări: „Îi plătește din ce în ce mai bine pe polițiști. Nu trimite polițiști pe front, în Ucraina. Recrutează soldați din rândul populației civile. Nu folosește ceea ce se numește Garda Națională pentru război. Are nevoie de Garda Națională acasă, pentru a-i bate pe potențialii contestatari”. Pe de altă parte, Guriev estimează că în elita rusă disidența este din ce în ce mai răspândită: „Există foarte puțini oameni fericiți în cercurile interne ale puterii ruse, deoarece acest război a distrus tot ce au făcut în viața lor”.

Regimul Putin s-a dovedit însă extrem de brutal și cu cei apropiați care au mișcat în front, cu atât mai mult cu contestatarii anonimi. Nivelul de represalii la care asistăm seamănă cu cel din vremea Uniunii Sovietice și, continuă Guriev, este greu să-i judeci pe cei care aleg să rămână în Rusia și tac. Iar cei care, acasă, continuă să ofere resurse pentru mașina de război a lui Putin, nu fac decât să submineze viitorul pe termen lung al Rusiei, este de părere profesorul de la Sciences Po: „Salvează regimul rusesc de anul acesta, evită colapsul macroeconomic în 2022 și 2023, dar distrug viitorul economic, politic, social și democratic al Rusiei pe termen lung”. 

Noul URSS este povestea care păzește palatele lui Putin

În urmă cu două decenii, în fața Bundestagului, la Berlin, Putin afirma că „Războiul Rece a luat sfârșit”. A fost doar o șaradă sau s-au schimbat din mersul puterii obiectivele lui Putin? „Este foarte greu de spus. Știm că a fost întotdeauna corupt. Și-a condus mereu anturajul ca un cap mafiot. În momentul în care a ajuns la Kremlin a început să-și construiască palatul Ghelendjik, de la Marea Neagră. Nu este un constructor de imperii ci mai degrabă un constructor de palate. Dar a învățat că pentru a-și apăra cele douăzeci de palate trebuie să creeze povestea asta de reconstrucție a imperiului sovietic. Dacă repeți povestea asta vreme de zece ani, începi să crezi chiar tu în ea”.

Alegerea lui Putin a fost să nu combată corupția, să nu reformeze statul și să nu ofere bună guvernanță, pentru că el însuși era corupt și nu avea nevoie de transparență ci de o alternativă la stagnare - și asta a fost invazia în Ucraina: „Le-a spus rușilor că nu vor mai avea creștere economică dar vor fi parte din imperiu”.

Societatea rusă și ororile războiului din Ucraina

Sistemul rusesc a fost construit în jurul personalității lui Putin. Anturajul trebuie să înțeleagă că nu va fi capabil să funcționeze în absența lui Putin, „că se vor ucide între ei, se vor distruge reciproc dacă Putin dispare”. Dar, punctează Guriev, „Putin este un muritor, nici nu mai este tânăr, iar asta înseamnă că atunci când Putin va dispărea, sistemul va trebui să se schimbe”. Cum se va întâmpla asta? Vor dori unii să-l înlocuiască pe Putin dar vor observa că nimeni nu are carisma lui, nici sprijinul public.

„Regimurile nedemocratice se schimbă în moduri impredictibile”. Nu va fi ușor, la fel cum nu va fi ușor pentru societatea rusă să prelucreze ororile comise de ruși în Ucraina. „Germania a trecut prin acest proces după 1945. Nu a fost ușor, nu a fost imediat. Nu era clar cum se poate face asta corect. Însă, acum, Germania este o țară liberă, democratică, pașnică. Unii ar spune chiar prea pașnică. Dar Germania a făcut-o. Alte țări au făcut-o. Rusia nu este inferioară genetic. Cine spune că Rusia trebuie să rămână întotdeauna autocratică, este rusofob și rasist. Sper că vom reuși să reconstruim țara și să creăm o Rusie liberă, democratică, pro-europeană.”

ics / das