Economia de război a lui Putin merge ceas - până când?

În primele zile ce au urmat invaziei Ucrainei din 24 februarie 2022, economia Rusiei a fost serios cutremurată de sancțiunile impuse de Statele Unite și Uniunea Europeană sistemului financiar al țării. Rubla a coborât la un nivel record în raport cu dolarul, banca centrală a Rusiei a dublat ratele dobânzilor iar bursa din Moscova a fost închisă pentru câteva zile.

Politicieni de frunte din UE au vorbit despre „consecințele masive și grave” pentru Rusia, economiștii au prezis o prăbușire a produsului intern brut. La câteva săptămâni după intrarea în vigoare a sancțiunilor, la Washington se mai auzeau experți care prognozau o scădere cu 15% a PIB-ului în 2022, „care va distruge performanțele economice din ultimii 15 ani”.

Nu s-a întâmplat așa. Deși anul trecut a fost foarte dificil pentru economia rusă, aceasta s-a descurcat mult mai bine decât se preconizase.

Secretul lui Putin

E imposibil de vorbit cu precizie despre starea fundamentală a economiei ruse. De la invazie, Kremlinul a ținut la secret o mulțime de date economice de bază. Un lucru este cert: profeția cu prăbușirea economică nu s-a materializat.

„Scăderea producției economice a fost mult mai mică decât cele 10 până la 15% despre care se vorbea atunci când a început războiul”, apreciază Alexandra Vacroux, director executiv al Centrului Davis pentru Studii Ruse și Eurasiatice de la Universitatea Harvard. Într-o discuție cu DW, ea a evaluat scăderea PIB-ul Rusiei la trei până la patru procente, în ultimul an, o estimare în linii mari asemănătoare cu cele venite din partea Băncii Mondiale, Fondului Monetar Internațional și Organizației pentru Cooperare Economică.

Chris Weafer a fost consilier de investiții în Rusia vreme de aproximativ 25 de ani și povestește că în primele luni de război a existat o stare de panică în economia rusă, nu doar din cauza sancțiunilor, ci și pentru că multe companii au părăsit țara de bunăvoie.

„Au existat speculații că pierderile pe rutele comerciale și logistice ar lovi puternic sectorul de producție și ar duce la pierderi mari de locuri de muncă. La acea vreme eram cu adevărat foarte pesimist cu privire la perspectivele pentru bilanţul lui 2022", a declarat Weafer pentru DW. Dar situația „s-a îmbunătățit rapid. Se vedea că cele mai rele predicții nu se vor îndeplini”.

Europa a mai cumpărat energie rusească în 2022

Există mai multe motive pentru care economia Rusiei a depășit previziunile. Unul major îl reprezintă combustibilii fosili, concret, petrolul și gazul. UE nu le-a introdus imediat pe lista sancțiunilor, iar economiile statelor europene au continuat să depindă un timp de petrol și gaze din Est. Multă vreme, anul trecut, Europa a continuat să le cumpere de la ruși, ceea ce a permis Moscovei să își caute noi clienți - China, India și alte țări.

La începutul lunii februarie 2023, banca centrală rusă a raportat un record în comerțul exterior, o creștere cu 211 miliarde de euro în 2022, în principal datorită veniturilor din exporturile de energie la prețuri semnificativ mai mari. „Comercianții occidentali nu doar că au continuat să cumpere produse rusești, ci și-au făcut și provizii”, comentează Weafer.

Cu această „ploaie de bani” Moscova a reușit să limiteze în mare măsură daunele aduse rezervelor valutare. „Așadar, a fost posibil să continue să sprijine industriile cheie și să asigure locuri de muncă. Și nu doar să suporte cheltuielile militare, ci să și finanțeze programe sociale și, în general, să mențină stabilitatea economică și socială în țară, punctează Chris Weafer.

Rata șomajului este încă scăzută - neoficial este de patru procente. E drept, chiar și neoficial, acest număr este denaturat de faptul că mulți oameni fie au fost recrutați, fie au părăsit țara din cauza războiului.

Nu toți investitorii au plecat

Un alt factor de stabilitate sunt acele companii occidentale care, contrar declarațiilor anterioare, continuă să opereze în Rusia și nu au părăsit țara, odată ce presiunea publică s-a diminuat. Potrivit lui Weafer, multe companii, precum McDonald's, s-au retras din Rusia sub o mare presiune din partea rețelelor sociale, dar altele par să-i reziste: „Firme care chiar joacă un rol economic major pentru că plătesc taxe sau impozite mari, generează venituri substanțiale sau angajează mulți oameni au fost mult, mult mai reticente să părăsească țara.”

Rusia este una dintre țările în care sancțiunile în sine nu au atins țintele propuse, spune economista de la Harvard Alexandra Vacroux. La fel s-a întâmplat în Venezuela sau Iran. „Sancțiunile sunt eficiente atunci când sunt emise preventiv. Dacă ameninți că fapta X va primi drept răspuns sancțiunea Y, agresorul se va gândi dacă are sens să facă X pentru care va plăti cu Y. În acel moment, sancțiunile ar putea face diferența. Dar odată ce soldații ruși au făcut deja pasul X, adică au trecut deja granița, sancțiunile nu au mai fost o pârghie".

Kremlinul a reușit să facă față și sancțiunilor impuse după anexarea Crimeei. Banca centrală rusă, foarte versată în gestionarea crizelor, a luat măsuri decisive pentru a sprijini sistemul financiar în februarie și martie. Creșterea ratelor dobânzilor a ajutat la prevenirea fenomenului de bank run, adică a panicii care să ducă la retragerea depunerilor populației, prin calmarea inflației.

Weafer spune că deceniul de sancțiuni de la anexarea Crimeei a pus băncile Rusiei sub un fel de test de stres constant, iar țara a devenit mai independentă în industriile cheie și producția de alimente.

Piețe noi și comerț paralel

A contribuit la stabilitatea economică și consolidarea comerțului cu India și China. În plus, Rusia beneficiază de așa-numitele „importuri paralele”: mărfurile occidentale ajung pe căi ocolite în țară, prin India, China sau alte țări din Asia Centrală

Vacroux vede China drept „marele câștigător” în acest joc, deoarece în timp ce comerțul Beijingului cu Moscova este înfloritor, la fel este și dependența Rusiei de China: „China nu este cu adevărat interesată de Rusia. Afacerile cu Rusia reprezintă doar trei procente din comerțul chinez”. Dar, constată directoarea Centrului Davis, „China a devenit cu atât mai importantă pentru Kremlin. Și asta este bine pentru noi, pentru că atunci când Beijingul îi spune lui Putin să nu folosească arme nucleare în războiul din Ucraina, acesta nici nu o va face”.

Urmează schimbarea acum?

Prognozele privind dezvoltarea economiei ruse nu sunt clare. Fondul Monetar Internațional se așteaptă la o ușoară creștere de 0,3%, în timp ce alți experți prevăd o scădere a puterii economice de aproximativ 2%.

În ultimele douăsprezece luni, Europa a reușit în mare măsură să se elibereze de dependența de importurile rusești de energie. Dar plafonarea prețului petrolului din Rusia, decisă în decembrie, nu are deocamdată efectul scontat. Revista The Economist punctează că exporturile rusești de petrol rămân puternice datorită cererii din India și China, chiar dacă acolo prețuri sunt mai mici.

Weafer consideră că noile sancțiuni europene, introduse pe 5 februarie, care vizează motorina și produsele conexe, ar putea fi un moment esențial. „Există un semn de întrebare foarte, foarte mare cu privire la câți bani va câștiga Moscova din rafinarea și exporturile de combustibili fosili, în acest an”, susține Chris Weafer și conchide: „În orice caz, mult mai puțin decât în 2022. Asta e sigur"