Orice vot pentru extremiști scade relevanța României în PE

Viitorul mandat de guvernare europeană va avea pe agendă, ca prioritate relevantă, investițiile în securitatea comunitară, dat fiind contextul geopolitic dominat de criza armată generată de Rusia odată cu invadarea Ucrainei. Dar dezvoltarea comunitară nu va fi posibilă economic fără a susține financiar cercetarea, inovarea și tranziția către energia verde, iar strategic, dacă extinderea, prin integrarea treptată a Republicii Moldova și Ucrainei, inclusiv în piața unică, nu își va urma cursul.

Totul depinde, însă, de modul în care europenii vor vota, în iunie, la alegerile pentru legislativul comunitar. Competiția, în acest moment, nu mai este atât una între familiile politice, cât între forțele pro-europene și cele care se opun proiectului european, este mesajul pe care îl transmit candidații partidelor din centrul spectrului politic românesc, prezenți la o dezbatere despre oportunitățile pe care alegerile din 2024 le generează pentru mediul de afaceri, organizată la București de Camera de Comerț și Industrie Româno-Germană (AHK). Discuția a fost moderată de Sebastian Metz, directorul general al AHK.

Extremism, securitate, stat de drept

Nu este vorba doar despre structura de ansamblu a Parlamentului European rezultat din scrutinul care va avea loc în mai puțin de o lună. ”Fiecare vot pentru candidații partidelor extremiste înseamnă a pierde din reprezentativitatea României la nivelul Parlamentului European”, a punctat eurodeputatul Victor Negrescu (PSD), argumentând cu activitatea reprezentanților partidelor populiste, care prin lipsa inițiativelor afectează relevanța țării în plenul forului comunitar. ”Suntem al șaselea stat ca pondere în procesul decizional european și trebuie să participăm mai activ la luarea deciziilor la nivel european”, a adăugat reprezentantul grupului socialiștilor europeni, aflat pe o poziție eligibilă în lista comună de candidați propusă de coaliția de guvernământ de la București PSD-PNL.

Viitoarea majoritate din PE trebuie menținută în forma sa actuală, a apreciat Dan Barna, care deschide lista de candidați la europarlamentare a USR. Barna a avertizat că, ”dacă ponderea din zona populist-extremistă va avea o voce consistentă în viitorul Parlament European, lucrurile vor deveni mai complicate” și ”tot ce discutăm noi se schimbă”. Și tot Barna a atras atenția că, oricât de importantă ar fi securitatea la nivel continental, există riscul de a sacrifica construcția europeană și statul de drept: ”Derapajele sunt privite cu ochii în altă parte. Cât de mult sacrificăm din supremația legii în spiritul acestei solidarități? Ce ajungem să apărăm: doar supraviețuirea în sine?”.

Bani europeni pentru formarea de specialiști

Un subiect important pentru mediul de afaceri este educația, mai cu seamă crearea de centre de competență pentru formarea profesională la care să se afilieze și companiile interesate în pregătirea forței de muncă calificate. De altfel, AHK a pledat, de-a lungul anilor, pentru dezvoltarea învățământului dual în România, o formă de educație profesională și tehnică în tandem stat-privat, în care jumătate din programul de formare se derulează în firmele partenere interesate de creșterea bazinului de specialiști.

Este unul dintre obiectivele despre care a vorbit primarul USR al Brașovului, Allen Coliban, ca parte a planului strategic local de dezvoltare care include investiții în educație pentru înzestrarea elevilor cu competențe digitale și în susținerea învățământului dual. Parlamentul European, a completat eurodeputatul Negulescu, le-a recomandat statelor membre să aloce educației 10% din PNRR, pentru a crea centre de formare profesională, dar și pentru reducerea abandonului școlar.

Consultări și compromisuri

Negrescu consideră că noile criterii europene de transparență obligă implicarea societății și a comunității de afaceri prin mecanisme permanente de consultare a angajaților și angajatorilor. Că lucrurile trebuie să se schimbe inclusiv la Bruxelles o arată și recentele evoluții sociale de pe întregul continent, în special revolta fermierilor din ultimul an. Solicitările agricultorilor determină regândirea unor linii strategice ale administrației comunitare de la Bruxelles iar printre acestea se discută intens despre soarta principalului proiect al actualei comisii, Pactul Verde European.

Pe lista comună PSD-PNL va candida pentru un nou mandat și Siegfried Mureșan, membru liberal în grupul popularilor europeni, al cărui vicepreședinte este. Mureșan, responsabil al legislativului comunitar cu negocierile pentru buget și politici structurale, crede că viitoarea configurație politică europeană nu va renunța complet la Green Deal dar va trebui să ducă dezbaterile spre un final cu soluții acceptabile de compromis, în care ”vocea fermierilor trebuie să fie mult mai bine auzită”, pe de o parte, în vreme ce obiectivele generale de mediu trebuie menținute fără indicații la nivel de micro-management pentru companii, cărora ”nu ar trebui să li se spună în detaliu cum să atingă țintele de reducere a poluării”.

La poluare - dar într-un context local - s-a referit și primarul sectorului 6 al capitalei României, Ciprian Ciucu. Acesta a atras atenția că ”România nu va scăpa de infringement pe calitatea aerului iar mare sursă de poluare o reprezintă mașinile care parchează pe ceea ce era înainte spațiu verde”. Noroiul adunat pe roți se transformă în particulele de praf din atmosferă. Soluțiile ar fi, pe de o parte, suplimentarea locurilor de parcare prin betonarea tuturor spațiilor verzi dintre blocuri sau, altfel, modificarea normelor pieței unice din UE care să permită stoparea importului de mașini vechi. ”Trebuie să ai o autonomie în cazuri legate de sănătatea populației”, a conchis primarul Ciucu.

Consultările cu mediul de afaceri sunt relevante pentru administrațiile locale pentru că de acolo se strâng grosul taxelor: 95% din banii primăriei Buzău vin de la companii, a punctat edilul pesedist Constantin Toma. ”Trebuie să reducem cheltuielile de funcționare a statului” prin reformarea administrației, pentru a o face competitivă. Competitivitatea este, până la urmă, problema întregii Europe „în raport cu alte continente”, a subliniat și președintele AHK, Andreas Lier. În absența acesteia, nu mai poate fi garantată prosperitatea.