UE: Mișcarea energiei curate prinde avânt

Mișcarea energetică civilă din Uniunea Europeană este în creștere, cu suișuri și coborâșuri, mai ales în sudul, centrul și estul Europei, unde comunitățile de energie curată erau necunoscute până nu demult.

Creșterea este stimulată de legislația fără precedent adoptată de UE în 2019, potrivit căreia, până în 2024, comunitățile de energie curată (care există cu miile în nordul continentului) ar trebui să fie capabile să funcționeze în fiecare stat membru.

Până la sfârșitul acestui an, toate țările Uniunii ar trebui să adopte legislația care să permită unor grupuri de activiști pentru energii regenerabile să dețină și să opereze propriile parcuri energetice și să vândă și să folosească la comun energia pe care o produc.

Este un mod de a contribui la ambiția blocului comunitar de a deveni neutru din punct de vedere climatic până în 2050, ceea ce reprezintă obiectivul principal al așa-numitului Green Deal - Pactul verde european.

Mai mult decât producerea de energie verde

Aceste comunități energetice civice axate pe producerea și consumarea propriei energii curate reprezintă însă mult mai mult decât o serie de producători de electricitate verde.

Mișcarea energetică cetățenească a luat naștere în Germania și Danemarca în anii 1980 și are ca obiectiv principal democratizarea energiei, un sector caracterizat mereu de structuri ierarhice rigide și lipsă de transparență.

De regulă, consumatorii plătesc facturile la energie și primesc căldură și curent electric prin simpla apăsare a unui întrerupător, fără alte întrebări. Afacerea murdară a extragerii și exploatării mineralelor și a generării de electricitate se întâmplă de obicei departe de zonele rezidențiale și este uneori chiar delegată altor țări. Firmele de utilități realizează profituri uriașe - de asemenea, fără alte întrebări.

Modelul cooperativ în Germania

Dar cetățenii îngrijorați au trecut la acțiune, pe fondul poluării aerului, riscului energiei nucleare și al schimbărilor climatice.

În Germania, pionierii mișcării s-au bazat pe modelul din secolul 19 al așa-numitelor "cooperative" pentru a organiza cetățenii și a strânge bani pentru a cumpăra parcuri solare, parcuri eoliene și chiar întregi rețele de electricitate. În anii 1990, ei au obținut dreptul de a vinde ceea ce produc firmelor de utilități iar în anii 2000 de a primi prețuri fixe care garantau recuperarea investițiilor.

Proliferarea acestor cooperative energetice a fost un prim pas major în așa-numita "Energiewende," tranziția Germaniei spre energia curată, care acum asigură mai bine de 50% din necesarul de electricitate al Republicii Federale.

Comunități mari și mici

În Europa există acum mai multe tipuri de astfel de comunități energetice. Ele nu se mai concentrează doar pe energie solară și eoliană, cu zero noi emisii de dioxid de carbon, ci și pe eficiență energetică, depozitare, biomasă, transport sustenabil și flexibilitate.

Unele sunt mici, cu doar câțiva membri, altele ca EWS Schönau în Germania și Ecopower în Belgia furnizează energie regenerabilă pentru zeci de mii de gospodării. ONG-ul belgian Rescoop.eu, un susținător înfocat al energiei cetățenești, estimează că pe continentul european ar exista 2250 de cooperative energetice conduse de 1,5 milioane de cetățeni.

Cooperativele energetice sunt proiecte non-profit organizate democratic. Membrii pot beneficia de anumite încasări și pot cumpăra energia produsă chiar de ei la prețuri mai mici decât cele de piață. În multe cooperative, fiecare membru are un singur vot, indiferent de numărul de acțiuni deținute.

Implementare inegală în Europa

Legislația europeană care este parte din pachetul Energie Curată pentru Toți Europenii face ca fenomenul energiei civice în Europa să beneficieze de condiții optime de dezvoltare, chiar dacă în anumite țări astfel de comunități energetice încă nu au prins.

Este concluzia trasă de cinci jurnaliști din Bulgaria, Croația, Germania, Grecia și Polonia, care au colaborat la seria DW privind comunitățile de energie curată în 2024.

Germania ar trebui să faciliteze cooperarea energetică

În Germania, cercetarea a vizat cooperativa energetică cetățenească Rhein-Sieg din Siegburg, în vestul Germaniei. Comunitatea are 350 de membri și 14 instalații fotovoltaice în oraș și în afara lui, precum și o afacere de e-car-sharing.

Deși în Republica Federală există 900 de astfel de cooperative energetice, legislația comunitară sugerează că definiția juridică oficială a cooperativelor energetice în Germania nu ar fi optimă.

Cooperativa Rhein-Sieg vrea să înceapă "distribuirea energiei", ceea ce înseamnă să vândă direct energie curată altor membri sau consumatorilor locali la prețuri rezonabile. Până acum, acest lucru nu a fost posibil, deoarece cooperativa are nevoie de un acces rentabil din punct de vedere al costurilor la rețeaua locală de electricitate.

"În Germania, oricine vinde curent electric prin rețea este considerat în mod automat un comerciant de electricitate și trebuie să plătească taxe, precum taxa pe electricitate, de asemenea anumite sume speciale celor care operează rețeaua", explică Felix Schäfer, co-fondator și co-președinte al Bürgerwerke, o cooperativă și un comerciant de electricitate care vinde curent electric generat de comunități germane de energie regenerabilă. Ceea ce înseamnă că aceste cooperative trebuie să transmită mai departe aceste costuri ridicate clienților.

Legislație total insuficientă în anumite țări

Spre deosebire de Germania, colectivele democratice de energie curată sunt ceva nou în Bulgaria, Croația, Grecia și Polonia.

Pionieri ca frații Georgiev în Belozem, Bulgaria, respectiv Roman Kaczmarczyk, primarul stațiunii balneare poloneze Ladek-Zdroj, au creat cooperative pe baza legislației existente. Pentru orice fărâmă de progres au fost nevoiți să lupte cu autoritățile din țările lor, cum au făcut de altfel și omologii lor din Croația și Grecia.

Toți acești pionieri din sectorul energetic au sperat că vor beneficia de preluarea de către țările lor a legislației europene în vigoare - ceea ce le-ar permite să se dezvolte iar altora ca ei să demareze inițiative similare. Dar operatorii de rețea nu doresc să coopereze iar legislația, deși preluată conform hotărârilor UE, nu îi ajută în realitate să pună în funcțiune cooperativele energetice.

Optimism în ciuda drumului lung rămas de parcurs

În Croația, de exemplu, ONG-urile din domeniu se plâng că legislația privind energia civică include restricții nejustificate. Autoritățile croate limitează producția parcurilor energetice comunitare la 500 de kilowați, ceea ce înseamnă mai puțin de 1000 de panouri; de asemenea, legea obligă comunitățile să fie non-profit și să angajeze un expert, lucruri greu de făcut pentru astfel de proiecte cu buget foarte limitat.

De fapt, comunitățile energetice civice din Croația au de îndeplinit aceleași condiții precum marile proiecte de energie eoliană în valoare de sute de milioane de euro.

În ciuda obstacolelor din prezent, nu lipsește optimismul. Potrivit unui studiu, 61% din cei chestionați în Europa spun că își imaginează alăturarea la o cooperativă energetică locală. Mai mult, sprijinul este cel mai mare în țări care abia încep în acest domeniu: România (85%), Italia (75%), Bulgaria (75%), Polonia (74%), Grecia (71%) și Spania (69%).

Iar acum, acești deschizători de drum din mișcarea energetică civică au alături de ei sprijinul Uniunii Europene.

Adaptare după un articol publicat inițial pe DW-English și editat de: Rüdiger Rossig and Aingeal Flanagan.

Acest articol face parte dintr-o serie de șase materiale despre comunități energetice în Uniunea Europeană, serie realizată cu sprijinul Journalismfund Europe.