Încă un an de criză

Este deja pentru a treia oară consecutiv extrem de greu să facem prognoze pentru anul care abia a început. La finalul lui 2020, autorul acestui text era sigur că, în 2021, economia germană va trece pe "turația turbo". Nici anul următor nu a fost mai bine: "Între sumbru și speranță" a fost titlul prognozei pentru 2022.

Acum a venit rândul previziunilor pentru 2023. S-ar putea simplifica totul, citându-l pe ministrul Economiei. "Va fi greu în alt fel", a declarat Robert Habeck într-un interviu acordat unui ziar german. Să aprofundăm chestiunea. Mai întâi vestea bună: sfârşitul lumii nu va avea loc deocamdată, economia germană a absorbit surprinzător de bine șocul urmărilor războiului Rusiei în Ucraina (inclusiv șocul energetic provocat de oprirea livrărilor de gaz din câmpurile siberiene), după ce anterior făcuse la fel cu șocul generat de criza coronavirus.

Scenariile de criză conjuncturală s-au relaxat semnificativ pe fondul unei ierni deocamdată relativ blânde, al depozitelor de gaz pline, al listelor pline cu comenzi ale firmelor, al problemelor mai reduse cu aprovizionarea, al prețurilor scăzute ale transportului naval de mărfuri, nu în cele din urmă al masivelor ajutoare de la stat.

Scenariile cele mai sumbre nu s-au materializat

O recesiune în lunile următoare rămâne probabilă, dar va fi una moderată. Punctul de plecare nu este atât de prost, în al treilea trimestru economia chiar a înregistrat un plus surprinzător de 0,4 procente. Și asta pe fondul unei inflații de peste 10%.

La această creștere a contribuit masiv consumul intern - disponibilitatea oamenilor de a cheltui și de a călători. În timpul pandemiei se estimează că locuitorii Germaniei au economisit 200 de miliarde de euro, bani pe care acum au început să-i cheltuie (poate la gândul că vremurile nu vor deveni mai bune și că mai bine să cheltui acum decât mai târziu).

Contracte tarifare profitabile pentru lucrători (de exemplu în industria metalurgică: plus 8,5% și o plată unică neimpozabilă de 3000 de euro; în industria chimică 6,5% și 9,4% majorări salariale pentru angajații porturilor de la Marea Nordului) au contribuit probabil la alinarea îngrijorărilor acestora cu privire la facturile tot mai mari la gaz și curent electric. Și, desigur, în bună măsură la relaxarea oamenilor a contribuit pachetul de ajutorare de 200 de miliarde de euro adoptat de guvernul de la Berlin.

Cele mai sumbre scenarii (Robert Habeck a vorbit de sărăcirea masivă a populației iar șeful BASF de cea mai gravă criză de după al Doilea Război Mondial) nu s-au materializat. În schimb, s-a văzut cât de flexibil poate reacționa la șocuri o economie de piață. Economia germană și-a dovedit reziliența (a se vedea creșterea din trimestrul al treilea) iar concernul BASF se așteaptă în 2022 la un plus de 15% al cifrei de afacerii, cu profituri inițiale de șapte miliarde de euro.

Îndatorare gigantică

Ar fi greșit totuși să credem că totul este în regulă. Facturile masive la curent și încălzire vin abia de acum, în 2023. Și ele sunt doar o mică parte a problemei. Experţii financiari (adevăraţii profesionişti, nu cei care propovăduiesc o prăbușire după alta doar pentru a-și vinde cărțile) se tem de un nou crash financiar.

Nu ar fi vorba doar de un risc izolat, după cum a declarat publicației economice Handelsblatt șeful filialei germane a unei mari bănci internaționale, ci de un amestec de pericole diferite, "ceea ce n-a mai trăit până acum".

Grija principală: îndatorarea gigantică a multor state a continuat să crească, ajungând, potrivit Asociației Internaționale a Băncilor, la 305 de mii de miliarde de dolari (adică 290 de mii de miliarde de euro - spre comparație: bugetul de stat german pe 2023 se ridică la 476 de miliarde de euro).

Și China este un factor de nesiguranță în evoluțiile viitoare. Regimul comunist se arată decis să remedieze erorile comise în strategia anti-coronavirus. Dar efectele asupra economiei interne sunt majore iar cererea de produse made in China a scăzut semnificativ pe moment. Vești proaste pentru economia germană, care depinde încă puternic de China, în pofida eforturilor sale de diversificare.

Soluția se numește Europa

Perspectivele sunt tulburate suplimentar de lipsa masivă a personalului de lucru calificat - mai ales în Germania, unde ar lipsi cu mult peste jumătate de milion de forţe calificate. Din cauza îmbătrânirii accelerate a populației, problema poate fi rezolvată doar printr-o politică de imigrație iscusită. Să sperăm că noua lege în acest sens, pregătită de actualul guvern, nu va fi un eșec total precum cea adoptată de executivul din 2020.

În plus, globalizarea s-a împotmolit. De ea nu a profitat doar Germania cu a sa economie de export. Globalizarea a adus în lumea întreagă mai multă bunăstare și mai puțină sărăcie.

Partea urâtă a globalizării s-a văzut însă cel târziu în pandemie, atunci când în Germania nu s-au mai găsit măști de protecție; sau, și mai recent, când liderul războinic de la Kremlin a decis să oprească livrările de gaz către Germania. Pe lângă avantaje, globalizarea aduce cu sine și dependențe. Și pentru că nu se întrevăd îmbunătățiri, este cu atât mai important să ne concentrăm pe tratate bilaterale de liber schimb - și pe piața noastră de acasă. Adică, mai înainte de toate, pe Europa.