Opinie: O nouă guvernare pe vechile dureri

Cum a lăsat Guvernul Ciolacu 1 greaua moștenire Guvernului Ciolacu 2? Deficitul bugetar a ajuns la 8% din PIB în 2024 față de 6,5% în 2023. Datoria publică a depășit în septembrie anul acesta 53% din PIB. Rata inflației a depășit cu un procent prognoza guvernului, ajungând la 5%, iar datoria externă a crescut cu peste 18 miliarde de euro în primele zece luni ale anului, ajungând la peste 180 de miliarde. Măsurile populiste luate de guvernul Ciolacu în acest an electoral, plătite cu împrumuturi de pe piețele externe și interne, au adus România aproape de pragul falimentului. Doar în timpul crizei politice care a urmat alegerilor prezidențiale au fost pierduți la bursă două miliarde de euro.

Cheltuielile bugetare au sprintat spectaculos pentru creșterea pensiilor și salariilor și nu s-a luat nici o măsură pentru reducerea cheltuielilor de personal. România are în momentul de față 700.000 de funcționari în administrația locală și centrală, ceea ce face imposibilă funcționarea eficientă a instituțiilor de stat. În lipsa informatizării acestora, funcționarii se calcă pe picioare, iar oamenii stau la coadă pentru o simplă adeverință pe care ar putea să o obțină printr-un circuit electronic bine pus la punct.

Oamenii așteaptă reforme radicale și transparență în ceea ce privește cheltuielile bugetare, ceea ce ar obliga decidenții politici să iasă în public și să explice fiecare pas în exercițiul guvernării. Predictibilitatea pentru investitorii străini, dar și pentru cei autohtoni, este în momentul de față, după ce ne-a trecut glonțul pe la ureche în timpul crizei politice, praf și pulbere.

Diminuarea corupției nu pare să fie o prioritate pentru noii guvernanți

Marea majoritate a populației consideră că una din principalele probleme ale României este corupția. Asta și pentru că, de o bună bucată de vreme, marea corupție nu o mai găsim nici în dosarele procurorilor, în special de la DNA, nici în instanțele de judecată. Multe din dosarele grele au ajuns în instanță după ce faptele s-au prescris, iar altele, tergiversate și acestea ani de zile, așteaptă aceeași soluție.

În acest context, Marcel Ciolacu declara la un post de radio la începutul campaniei electorale pentru alegerile prezidențiale, întrebat de ce programul său electoral nu conține nici o frază despre reforma Justiției: „Eu cred că am vorbit prea mult despre Justiție. Gata, funcționează Justiția. Hai să o lăsăm în pace“.

Marcel Ciolacu a recidivat, printr-o declarație halucinantă, când l-a prezentat pe noul ministru al Justiției Radu Marinescu: „Ce fel de Românie vrem să avem? Eu vreau o Românie în care să fie zero corupție, să nu fie niciun fel de corupție și zero încălcări ale drepturilor omului.“ E un angajament nu doar populist, ci și unul care dă dovadă de inconștiență. Nu există nici o țară în lumea asta în care să nu existe corupție, într-o măsură mai mare sau mai mică. La noi, unde corupția este endemică, nici un guvern nu a reușit să o reducă la un nivel, să-i spunem, „suportabil“.

Votul de blam dat candidaților pro-europeni la președinție și partidelor pro-europene a fost generat în primul rând de lipsa de reformă a clasei politice, asta însemnând să nu avem mereu și mereu aceleași personaje în Parlament și în Guvern. Echipa executivului Ciolacu 2 arată însă că foștii guvernanți nu au învățat nimic din revolta românilor.