România reciclată: Guvern Ciolacu 2, cu prezidențiabil comun

Președintele în exercițiu Klaus Iohannis l-a desemnat pe prim-ministrul pesedist Marcel Ciolacu să formeze un nou Guvern, după ce PSD, PNL, UDMR și minoritățile naționale au semnat în această dimineață un acord de susținere a viitorului Executiv al României. ”Coaliția mi-a propus un candidat pe care am decis să îl accept. Desemnez pentru poziția de premier pe domnul Marcel Ciolacu”, a anunțat Iohannis, rămas în funcție la Palatul Cotroceni printr-o decizie a Curții Constituționale, legată de anularea alegerilor prezidențiale.

Conform informațiilor care au circulat în jurul negocierilor, Cabinetul Ciolacu 2 va avea 16 ministere. Opt vor fi conduse de PSD, șase de PNL și două de UDMR. 

Miniștri vechi la vremuri noi 

Pe lângă titularul funcției de premier, mai mulți miniștri din Guvernul Ciolacu 1 vor face parte și din noua echipă executivă. Între aceștia, pesediștii Angel Tâlvăr, ministrul Apărării, Sorin Grindeanu, care rămâne la Transporturi, Bogdan Ivan la Digitalizare, Alexandru Rafila la Sănătate sau peneliștii Cătălin Predoiu la Interne, Sebastian Burduja la Energie și Mircea Fechet, la Mediu.

Marcel Boloș revine la ministerul care administrează fondurile europene, lăsând nepopularul resort al Finanțelor pentru UDMR. Printre numele reciclate apare și Natalia Intotero, deputata PSD care a condus în trecut ministerul diasporei și care va fi instalată în fruntea Culturii. Miniștrii UDMR vor fi Tanczos Barna și Attila Cseke. Ambii au deținut în trecut portofolii guvernamentale.

Figuri noi în viitoarea formulă guvernamentală sunt rectorul Universității Babeș-Bolyai, Daniel David, la Educație, și ambasadorul Emil Hurezeanu în fruntea diplomației. Ambii sunt propuși de PNL. Justiția ar urma să revină avocatului Radu Marinescu, deputat PSD de Dolj, apropiat de șefa administrației locale din Craiova, Lia Olguța Vasilescu. Miniștrii propuși urmează să fie audiați în această după amiază în comisiile de specialitate din Parlament. 

”Fiecare dintre semnatarii acestui acord a înţeles mesajul românilor de la alegerile generale”, a comentat Ciolacu, într-o scurtă declarație, alături de liderii celorlalte grupări din viitoarea coaliție. ”Aşteptarea românilor este pentru reforme, transparenţă, reducerea cheltuielilor bugetare. Aşteptarea mediului de afaceri este pentru o predictibilitate şi sustenabilitate financiară. Ne asumăm împreună acest lucru”, a adăugat șeful PSD. Ulterior, la Cotroceni, Ciolacu a vorbit despre restabilirea încrederii investitorilor și accelerarea investițiilor din PNRR.

Antonescu, numele propus pentru Președinție

Liderul interimar al PNL, Ilie Bolojan, l-a anunțat pe liberalul Crin Antonescu drept candidat unic al coaliției la Președinția României. Fiecare din cele patru formațiuni urmează să valideze intern această candidatură. Alegerile pentru funcția supremă în stat au fost anulate după primul tur organizat în 24 noiembrie 2024, ca urmare a suspiciunilor de interferență externă în procesul electoral. Repetarea scrutinului ar urma să fie stabilită în prima parte a anului 2025, ”dacă se poate înainte de sărbătorile pascale de anul viitor”, a apreciat liderul UDMR, Kelemen Hunor.

Propunerea este, de asemenea, o reciclare politică. Istoric de profesie, Crin Antonescu a deținut interimatul prezidențial al României în 2012, în calitate de șef al Senatului, în perioada procedurilor eșuate de suspendare a fostului președinte Traian Băsescu, demarate de parlamentarii coaliției social-liberale USL. În 2014 s-a retras din prim-planul scenei politice. Candidatura lui Antonescu a fost avansată în cercurile liberale de liderul PNL Ilfov, Hubert Thuma, apropiat de Eduard Hellvig, fostul director al SRI revenit de curând în PNL. Este căsătorit cu fostul comisar european pentru transporturi Adina Vălean.

Nume noi la șefia camerelor parlamentare

Între timp, Parlamentul României și-a ales noii șefi. Liberalul Ilie Bolojan va conduce Senatul României, iar deputatul pesedist de Neamț Ciprian Șerban este noul șef al Camerei Deputaților.

Votat de 70 din cei 133 de senatori prezenți, Bolojan a fost, înainte de a fi deveni parlamentar în urma scrutinului din 1 decembrie, primar la Oradea și, apoi, președinte al Consiliului Județean Bihor. În primul mesaj de la microfonul Senatului, Bolojan a vorbit despre nevoia de ”legi cât mai bune, cât mai clare, nu legi care sună neapărat bine, dar care creează probleme de obicei, ci legi care rezolvă probleme”.

Deputat din 2016, Șerban a fost membru al mai multor partide, înainte de a ajunge în PSD - a făcut parte din PP-DD și UNPR. A primit 195 de voturi, cu 19 peste numărul de mandate ale coaliției.