OPINIE: Cine câștigă alegerile și efectele alianței PSD-PNL

Înainte de alegerile de duminică, PSD și PNL au înțeles că (i) alianța lor pe liste comune nu a funcționat, (ii) social-democrații își refac strategia de adversitate cu liberalii, iar (iii) liderul PNL, Nicolae Ciucă, a ținut să se afișeze cu Nicușor Dan, candidatul Alianței Dreapta Unită în fața celor aproape 2,5 milioane de telespectatori la meciul generației de aur pentru a arăta că e posibilă o repoziționare pe liniile tradițional-ideologice. Nicolae Ciucă se pregătește de prezidențiale și-și caută deja aliați. Încă nu e clar dacă PSD+PNL vor avea jumătate plus unu din lista de 33 de europarlamentari pe care îi are Romania și nici dacă vor exista nemulțumiri urmate de efecte concrete în interiorul celor două partide. În rândul liberalilor, cei care au fost împotriva alianței cu PSD ar vrea să-l dea jos pe Ciucă, mai ales că sondajele interne ale partidului arată că Emil Boc, primarul Clujului, și chiar Ilie Bolojan, șeful Consiliului Județean Bihor, ar avea cu adevărat șanse să câștige prezidențialele. Președintele Klaus Iohannis, care mai are încă influență asupra partidului, ține neapărat să-l propulseze pe general în fruntea țării și face eforturi în diferite direcții. Inițial a crezut că poate demonstra eficacitatea unui candidat comun la prezidențiale prin experimentul doctorului Cîrstoiu: managerul Spitalului Universitar desemnat la început candidat comun PSD-PNL la primăria capitalei, nevoit să se retragă din cursă din cauza dezvăluirilor din care rezulta că se află cel puțin în incompatibilitate, fiindcă își trimite pacienții de la spitalul public pe care îl conduce la clinica privată a soției sale unde dă și el consultații.

Probabil, experimentul ar fi eșuat oricum cu acest candidat lipsit de carismă, pasiune și cunoașterea realităților administrației Bucureștiului, care s-ar fi confruntat cu opusul său, Nicușor Dan, un matematician pasionat de urbanism, care știe bine problemele capitalei, susținut de alianța USR+PMP+Forța Dreptei și care, potrivit sondajelor, va mai primi un nou mandat de primar general începând de luni. Povestea Cîrstoiu a fost creată pentru a verifica dacă și cum poate funcționa un candidat comun PSD-PNL, unde apar sincopele și cât de mult se mobilizează cele două partide. Candidatul a fost ales, însă, greșit.

(iv) Cele două mari partide vor merge cu prezidențiabili diferiți, iar această decizie încă neoficializată îl neliniștește mai ales pe Marcel Ciolacu, pentru că singura lui șansă să ajungă la Cotroceni ar fi să existe o finală cu liderul AUR. Dacă pierde cursa, Ciolacu pierde și partidul. În calcul sunt și alte variabile, dacă PSD nu va reuși să-și adjudece mai mult de 20 de consilii județene, cât are în acest moment, iar lista PSD-PNL pentru europarlamentare nu va lua 50%, poziția lui Ciolacu în PSD devine vulnerabilă. E greu de crezut însă că va fi schimbat, câtă vreme e încă premier, deși unii, nu foarte mulți, mizează deja pe revenirea lui Mircea Geoană în PSD.

(v) Social-democrații vor câștiga probabil alegerile locale, dacă socotim scorul politic al partidelor dat de numărul consiliilor județene pe care le obțin. Liberalii au 17 consilii județene și speră să-și conserve acest număr, UDMR mizează pe patru, iar USR pe unu. După cum arată configurația actuală, (vi) AUR nu va avea niciunul, demonstrând că nu are capacitatea de a concura cu adevărat celelalte formațiuni. Suveraniștii au pierdut teren, pentru că organizarea lor piramidală nu le-a asigurat candidați credibili în teritoriu, dar și pentru că PNL și PSD au propriile lor curente suveraniste. Dezumflarea AUR ar putea fi una dintre surprizele acestor alegeri, dacă nu cumva în cercetările preelectorale a funcționat așa-numita spirală a tăcerii, potrivit căreia există un segment mai mare sau mai mic de oameni care se rușinează să spună cu cine votează atunci când sunt întrebați, dar care nu-și trădează partidul simpatizat atunci când pun ștampila în ziua votului.

(vii) Alianța Dreapta Unită (USR+PMP+Forța Dreptei) a luat locul în imaginarul citadin al marilor orașe tradiționalei alianțe care se făcea în jurul liberalilor. Miza pentru europarlamentare ar fi să obțină mai multe locuri decât PNL și AUR, în vreme ce rezultatul per total la locale ar putea rămâne modest. Trambulina construită acum ar putea avea efecte mai mari la parlamentarele din decembrie, în așa fel încât să devină un actor de luat în seamă la formarea guvernului, iar PNL să-și abandoneze aliatul social-democrat. Nu există încă un prezidențiabil cu șanse la vârful acestei Alianțe, de aceea Nicolae Ciucă speră să o atragă de partea lui, eventual cu promisiunea unui guvern comun.

(viii) Suprapunerea alegerilor pentru Parlamentul European cu cele locale a creat confuzie, fiindcă alegătorii PNL sunt tradițional anti-PSD, iar cei social-democrați sunt anti-PNL și în fiecare localitate vor vota candidatul preferat, ceea ce nu înseamnă că în mod automat vor vota și lista comună pentru europarlamentare. Această schizofrenie PSD-PNL i-a enervat pe mulți, dar efectul nu e previzibil. Oricum, subiectele europene au fost, practic, omorâte de cele din zona administrației publice locale.

(ix) Rezultatele alegerilor locale și europarlamentare de duminică ar putea schimba locul formațiunilor și candidaților la startul pentru alegerile prezidențiale și parlamentare. Urgența compensării greșelilor făcute în campanie ar putea inversa unele tendințe și ar putea aduce noi alianțe în fața electoratului. Promisiunile de mărire a salariilor făcute de Marcel Ciolacu vor ține captiv electoratul PSD, în vreme ce unii liberali vor înțelege că măsura poate pune pe butuci afacerile private, care altminteri finanțează economia tot mai slăbită a țării. Dezinformările vor afecta mai cu seamă prezidențialele și vor ieși la iveală vulnerabilități reale sau inventate, iar beneficiarii nu vor fi doar în interior. Războiul informațional se va prelungi în luptele dintre partide și va induce neîncredere în cei aflați de partea bună a istoriei.