Interviu: Toate alegerile din acest an vor fi surprinzătoare

DW: Cristian Pîrvulescu, ce scoruri credeți că vor obține principalele partide la alegerile de duminică?

Cristian Pîrvulescu: În evaluarea pe care o am în momentul de față, la o prezență redusă la vot, undeva la 40%, PSD va avea undeva la 1.400 de primari din cei 3.200 de la nivel național – în 2020 a avut 1.250 –, iar PNL va avea în jur de 1.000 – în 2020 avut 1.150. Diferența dintre PSD și PNL data trecută a fost de doar 130 de voturi datorită politicii lui Ludovic Orban de a transfera primari de la PSD la PNL cu sutele. PNL era la guvernare singur, au fost 300 de primari care s-au transferat la liberali. PNL a obținut atunci un scor foarte bun, cu 200.000 de voturi mai mult decât PSD.

Dar cei are au pierdut cel mai mult sunt cei de la PMP și USR, au pierdut majoritatea primarilor din zona rurală. Or, în condițiile astea, cu excepția câtorva localități, poate și câteva rurale, electorii vor vota la consiliul local și la consiliul județean cum au votat pentru primari.

Asta cu precădere în mediul rural, în plaja României profunde?

Nu neapărat. Toate calculele arată că o să avem un transfer foarte mare de voturi la alegerile europene de la alegerile locale. Altfel spus, majoritatea alegătorilor vor vota la fel cum votează la locale. Ăsta e și motivul pentru care au fost comasate cele două rânduri de alegeri. Altfel, dacă europenele erau primele, situația ar fi fost total diferită. Europenele ar fi devenit oportunitatea unui vot de protest, partidele antisistem ar fi fost premiate, PNL ar fi fost laminat, așadar situația ar fi fost cu totul și cu totul alta.

Aici a fost mecanică și aritmetică, nu matematică. Au fost calcule simple, PNL e foarte interesat să demonstreze că rămâne un partid puternic și să schimbe toate stereotipurile, toate ideile preconcepute care au făcut carieră, și-atunci și-a depus candidaturi în 95% din localități pentru a strânge voturi de peste tot. Asta pentru că la alegerile locale vorbim despre rețele locale: rețele familiale, rețele clientelare și alte tipuri de rețele care sunt mobilizate.

Deci, dacă ai un candidat la consiliul local, el are măcar rețeaua familială, dacă nu o rețea mai largă, care aduce câteva zeci de voturi, care se multiplică cu numărul de localități din România, cu numărul de candidați, și în felul acesta reușesc să obțină un număr foarte mare pe care și-l adjudecă. E un exercițiu aritmetic pe care-l face PNL pentru a demonstra că rămâne un partid semnificativ.

Cum vor influența alegerile locale și europene de duminică pe cele prezidențiale din septembrie și pe cele parlamentare din decembrie? Nu mă refer în mod strict la calendarul dat peste cap, ci mai ales la faptul că de la alegerea președintelui se vor scurge aproape trei luni până să se instaleze noul spectru politic în Parlament.

Toate alegerile sunt surprinzătoare în 2024. În primul rând, din logica strictă a calendarului care va genera un efect de contagiune. Vom avea două luni de vacanță până la startul campaniei electorale pentru alegerea președintelui. Prin urmare, este de presupus că efectul alegerilor europene și locale se transferă la cele prezidențiale. În ce măsură, e greu de spus, pentru că aici există o necunoscută care se numește Mircea Geoană și care nu participă în nici un fel la alegerile de duminică. El poate complica foarte mult jocurile partidelor. Dacă nu ar participa la alegeri, lucrurile ar fi clare de la început.

Are șanse reale să ajungă la Cotroceni?

În orice caz, prezența lui în sondaje și tipul de campanie pe care și-a făcut-o l-au profilat, și are șanse să intre în turul doi. Aceasta complică foarte mult lucrurile pentru partide.

Ce se întâmplă cu USR? A apărut pe scena politică pe cai albi, pentru ca ulterior să scadă tot mai mult în încrederea electoratului. Cum îl vezi duminică la urne împreună cu sateliții PMP și Forța Dreptei în construcția Dreptei Unite? Ca o paranteză, nici USR și nici PMP nu sunt patide de dreapta.

USR nu s-a înrădăcinat. E foarte simplu, a avut iluzia că se poate face politică pe Internet. Partidul se adresează unei generații care nu are nevoie de lideri, ci de politici. Pe de o parte, este vorba de o inconsecvență ideologică pe care USR a manifestat-o, pentru că unul  era USR-ul din 2016 și din 2019, și altul e USR de acum.

Erau trei curente politice în interiorul partidului. Pe de o parte, erau grupurile de activiști din ONG-uri, unde îl regăsim și pe Nicușor Dan la București, dar care erau mult mai de stânga la Cluj și în alte părți, în Transilvania, spre exemplu, care s-au unit și au format USR-ul. Pe urmă erau niște grupuri de oameni de afaceri care reprezentau o clasă mijlocie tânără relativ dinamică. După aceea mai erau o serie de foști politicieni nemulțumiți de partidele lor care au încercat să se asocieze la nivel local.

Revenind la alegerile de duminică, în ce măsură publicul liberal își va spune cuvântul în fața social-democraților, pe de o parte, dar mai ales în fața publicului naționalist-radical reprezentat de AUR și SOS?

Nu sunt dintre cei care spun că AUR este pur și simplu o creație a unora din serviciile secrete, chiar dacă nu este clar, cât e „doi și-un sfert“ și cât e SRI. Cu siguranță există și legături în zona respectivă, dar mult mai important a fost că AUR a reușit prin George Simion să unească patru curente care nu erau în nici un fel organizate între ele, și anume naționalismul, neo-legionarismul ortodoxist, neo-protestantismul și toate curentele sceptico-yoghine care s-au dezvoltat masiv în perioada pandemiei.

Credeți că publicul liberal va câștiga cele două rânduri de scrutin?

Reținem că publicul liberal este într-o creștere constantă. Rămâne să vedem dacă alegerile de duminică vor confirma acest lucru.

Cristian Pîrvulescu este politolog, conf. univ. dr. la Școala Națională de Studii Politice și Administrative din București, unde predă cursuri de politică comparată și instituționalism politic, și decanul Facultății de Științe Politice din cadrul SNSPA.