O sărbătoare interzisă - Ziua fondării Republicii Srpska
9 ianuarie 2024
Milorad Dodic ştie cum poate stârni emoţiile. "Cu această sentinţă vă puteţi spăla pe cap", a comentat omul forte din capitala "Republicii Srpska", Banja Luka, referindu-se la decizia Curţii Constituţionale din Bosnia şi Herţegovina, luată în anul 2015.
Completul format din judecători de etnii diferite, inclusiv jurişti internaţionali, a decis atunci că data întemeierii Republicii Srpska, 9 ianuarie 1992, este ilegală, fiindcă îi discriminează pe croaţii şi bosniacii care trăiesc şi ei în Republica Srpska.
De ce este 9 ianuarie o provocare
Curtea Constituţională a confirmat de atunci în repetate rânduri această sentinţă, dar ea nu este pusă în practică nici până astăzi. Dimpotrivă. Republica Srpska se prezintă din nou la 9 ianuarie 2024 ca stat în stat.
Data stârneşte emoţii aprinse, fiind considerată scânteia care a aprins războiul civil din 1992, cea mai mare vărsare de sânge, epurare etnică şi alungare în masă a oamenilor de la casele lor din Europa postbelică. Aniversarea este un afront mai ales la adresa musulmanilor bosniaci, principalele victime ale războiului. Un aspect al grozăviilor săvârşite atunci este împuşcarea în masă a aproximativ 8.000 de musulmani bosniaci la Srebrenica de către soldaţi sârbi, sub ochii observatorilor internaţionali.
Aniversarea ca semnal politic
Când Republica Srpska serbează pe 9 ianuarie 32 de ani de la înfiinţarea sa, evenimentul este mai mult decât un ritual sărbătoresc. Pentru experimentatul politician şi provocator Dodic şi pentru cei mai bine de un milion de sârbi din Bosnia şi Herţegovina, ziua anual sărbătorită cu pompă şi parade este un semnal politic. Statul comun al sârbilor, bosniacilor musulmani şi al croaţilor există pentru el doar pe hârtie. În realitate Dodic năzuieşte către alipirea Republicii Srpska de Serbia, conform devizei "Toţi sârbii într-un singur stat".
Disputa privind data zilei naţionale scoate în evidenţă dezbinarea din Bosnia şi Herţegovina, mai ales fiindcă Dodic destabilizează continuu întreg statul. Nu trebuie uitat că recent el l-a adus în Senatul Bosniei şi Herţegovinei pe fostul şef al serviciului secret sârb, Alexandar Vulin, un adevărat provocator prorus, aflat sub sancţiunile SUA.
Doi adversari: Dodik şi Schmidt
Prin atacurile sale repetate Dodic a ajuns în conflict cu Înaltul Reprezentant Internaţional pentru Bosnia şi Herţegovina, Christian Schmidt. Fostul ministru german al Agriculturii (2014-2018) este între timp al optulea politician care ocupă această funcţie de la crearea sa, în 1995. Prerogativele sale sunt ample, de la emiterea de legi la demiterea demnitarilor aleşi.
La începutul lunii decembrie 2023 Schmidt a făcut uz de prerogativele sale. Dodic a ajuns în faţa instanţei fiindcă procuratura bosniacă l-a acuzat că nu recunoaşte decizii ale Înaltului Reprezentant. Anterior Schmidt decretase vara trecută modificări ale Codului Penal în vigoare în Bosnia şi Herţegovina, înăsprind pedepsele cu închisoarea pentru politicienii care nu aplică deciziile Înaltului Reprezentant. Acum vinovaţii pot fi condamnaţi la cinci ani închisoare.
Acesta a fost şi este un test politic şi juridic pentru autoritatea lui Schmidt şi a funcţiei sale, în care se va vedea dacă se poate atinge de politicienii care resping deschis prevederi ale Acordului de la Dayton. Acordul de pace din 1995, care a pus capăt războiului civil, a plasat cele două entităţi semiautonome, Republica Srpska şi federaţia croato-bosniacă sub autoritatea unui guvern central, pe care Dodic îl sabotează cu fiecare ocazie.
Preşedintele sârbilor, în vârstă de 64 de ani, care a ocupat această funcţie între anii 2010 şi 2018 şi a fost reales în 2022, sabotează instituţii ale întregului stat. Între timp, Republica Srpska şi-a retras cei trei judecători din Curtea Constituţională, alcătuită în total din nouă judecători.
Marşul armelor la Saraievo
Cât de puternic sabotează Dodic arhitectura fragilului stat comun s-a putut vedea exact în urmă cu un an. Pe 9 ianuarie 2023, la 31 de ani de la fondarea Republicii Srpska, el a celebrat evenimentul într-o suburbie a oraşului Saraievo care face parte din Republica Srpska.
Numai la Saraievo şi-au pierdut viaţa în războiul civil din 1992-1995 mai bine de 11.000 de oameni în urma bombardamentelor executate de armata sârbă şi a focurilor de armă trase de lunetişti sârbi.
Parada miliției puternic înarmate, în echipament de luptă, nu a fost menită doar să-i entuziasmeze pe concetăţenii sârbi ai preşedintelui. A fost şi o declaraţie de război la adresa UE şi a SUA, arhitectul Acordului de la Dayton. Demonstrativ, Dodic i-a decernat înaintea paradei tocmai lui Vladimir Putin cea mai înaltă distincţie a Republicii Srpska, subliniind astfel rolul jucat de Rusia pentru ţara sa. În Consiliul de Securitate al ONU, Rusia a protejat mereu prin veto Republica Srpska, asigurând astfel existenţa ei.
Cine are astfel de prieteni nu are aparent de ce să se teamă cu adevărat. Anul trecut Christian Schmidt a dat asigurări, după parada din suburbia metropolei Saraievo, că aşa ceva nu se va mai repeta. Dintr-un punct de vedere Dodic respectă această afirmaţie. Astfel, în loc de o paradă pe timp de zi, el își pune acum forțele de securitate să mărșăluiască noaptea.