Tinerii de 16 ani votează în premieră la alegerile europene

Numeroși tineri de 16 și 17 ani din Germania, care călătoresc în aceste zile cu trenul, pot observa, amplasate pe peroane, mai multe afișe electorale cu mesaje croite într-o oarecare măsură pentru ei: ”Pregătit pentru noutăți” sau ”Prima dată n-o uiți niciodată” sunt doar două dintre mesajele mai degrabă ambigue menite să îi încurajeze pe tineri să voteze la alegerile europene din 9 iunie. 

Acestea sunt câteva dintre ideile câștigătoare la concursul național de creat afișe intitulat "Prima alegere". Ideea a venit de la cei trei studenți la design media din Köln, Maja Steinbach, Maria Viktoria Junker și Fabian Navarro.

Ei au declarat pentru DW: "Vrem să prezentăm alegerile într-o lumină pozitivă, sugerând că ele reprezintă un moment inedit în care, iată, poți încerca ceva nou. Tinerii se află într-o fază în care iau primele decizii importante. Nu este o întâmplare că mesajele noastre au mai multe înțelesuri, ducând cu gândul la primul sărut, prima relație, etc. Ne dorim afișe care să se deosebească de afișele obișnuite și care să sublinieze toate avantajele UE”. 

În Germania, tinerii cu vârsta de peste 16 ani vor putea vota pentru prima dată la alegerile europene. Pe lângă cele peste 1 000 de afișe amplasate în gările germane, campania UE difuzează și un milion de reclame în tentativa de a-i încuraja pe tineri. 

Pentru Steinbach, Junker și Navarro, acest lucru a însemnat, în ceea ce privește grupul-țintă cu câțiva ani mai tânăr, să pună accentul pe individualitate, punctând tendințele actuale într-o manieră concisă, dată fiind durata tot mai scurtă de atenție pe care cei tineri o acordă conținutului media. "Dacă putem convinge câțiva tineri să voteze la alegerile europene cu ajutorul afișelor noastre, vom fi fericiți."

Politica e mai ales pentru persoanele în vârstă?

Delara Burkhardt a început să se intereseze de politică la vârsta de 15 ani, pe când era la școală. I-ar fi plăcut să aibă drept la vot încă de atunci. În 2019, la vârsta de 26 de ani, ea a devenit cea mai tânăr europarlamentară germană iar acum se află pentru a doua oară pe lista Partidului Social-Democrat german pentru alegerile europene.

"Votul la vârsta de 16 ani reprezintă un pas important pentru compensarea dezavantajului demografic și pentru a oferi tinerilor un cuvânt mai greu la nivel politic. Avem o societate care îmbătrânește, dar perspectivele tinerilor sunt mult prea rar auzite în dezbaterea politică", a declarat Burkhardt pentru DW.

Potrivit cifrelor Eurostat, autoritatea statistică a Uniunii Europene, Germania se afla pe locul patru în Europa în 2022, cu o vârstă medie de 45,8 ani. Doar Italia, Portugalia și Grecia aveau o populație mai în vârstă. Acest lucru influențează în mod inevitabil felul în care se face politică. Într-un recent studiu realizat de Fundația Vodafone, trei din patru tineri cu vârste cuprinse între 14 și 24 de ani erau în continuare nemulțumiți de modul în care interesele lor sunt luate în considerare de către politicieni.

Tinerii simt că nu sunt luați în considerare

Inflația, războiul din Ucraina și Orientul Mijlociu, locuințele scumpe și greu de găsit, dar și schimbările climatice continuă să fie principalele preocupări ale celor tineri. În calitate de purtător de cuvânt a eurodeputaților social-democrați pentru politica de mediu, Burkhardt militează în primul rând pentru o mai mare protecție a climei și își ține în permanență la curent admiratorii de pe Tiktok, Instagram și X.

"Tinerii sunt adesea surprinși când le povestesc despre activitatea mea la Bruxelles. Ei spun că nici măcar nu știau că UE se preocupă de anumite lucruri, ori iau act cu mirare că UE ține cont de preocupările lor cotidiene. Ei au adesea sentimentul că nu au fost încă luați în considerare de oamenii politici", spune ea pentru DW.

În plus, faptul că tinerii se informează în primul rând prin intermediul rețelelor de socializare nu a fost încă foarte bine înțeles de unii politicieni.

"Am fost unul dintre puținii colegi care au folosit rețelele sociale foarte intensiv în ultimii cinci ani. Îmi dau seama că mulți își activează cu adevărat canalele doar în timpul campaniilor electorale. Însă nu așa construiești o comunitate, nu așa se generează reach, nu așa se transmite conținut democratic. Multă vreme partidele au ignorat acest aspect”.  

Este Germania o "democrație incompletă"?

Profesorul Hermann Heußner este persoana cea mai potrivită pentru a explica ce altceva nu au reușit să facă partidele în ultimele decenii când vine vorba de interesele tinerilor. Expertul în drept constituțional și fostul judecător al Curții Constituționale Federale este omul care a luptat timp de 30 de ani pentru reducerea vârstei de vot.

Heußner, un purtător de cuvânt al tinerilor alegători din Germania, explică pentru DW: "Democrația înseamnă că toată lumea ar trebui să poată și să i se permită să voteze. Dar nu a fost cazul, deoarece persoanele sub 18 ani nu au dreptul de a vota. Dacă nu votezi, nu contezi. Iar cei care nu pot vota sunt marginalizați. Din acest punct de vedere suntem o democrație incompletă”. 

În total, în șase landuri federale, tinerii în vârstă de 16 ani au acum permisiunea să voteze, inclusiv la alegerile regionale din Hamburg, Bremen, Schleswig-Holstein, Mecklenburg-Pomerania de Vest, Baden-Württemberg și Brandenburg. Totuși rămâne necesară o modificare a Constituției pentru ca ei să poată vota la 16 ani inclusiv pentru Bundestag. Oricum, alături de Belgia, Austria, Grecia și Malta, Germania este una dintre cele cinci țări europene care acordă dreptul de vot la alegerile europene tinerilor de 16 și 17 ani.

"Cercetările în domeniul tineretului și psihologia spun că, între 12 și 14 ani, tinerii experimentează un avânt în dezvoltarea intelectuală. Ei pot atunci, la fel ca adulții, să gândească în mare măsură abstract, ipotetic și logic. De asemenea sunt în măsură să empatizeze cu ceilalți și să perceapă și să țintă cont de interesele altor persoane, să înțeleagă și să sesizeze intelectual relațiile complexe”. 

Alegerile de la vârsta de 16 ani - doar o etapă intermediară?

Adversarii reformei susțin că tinerilor le lipsește încă maturitatea și capacitatea de a face aprecieri politice. Acest lucru duce la un dezechilibru evident din Germania, unde 39% din totalul alegătorilor eligibili la ultimele alegeri federale aveau peste 60 de ani, în timp ce tinerii cu vârste cuprinse între 18 și 30 de ani reprezentau doar 14%. Pentru Heußner aceasta este o problemă de democrație, exacerbată de o problemă demografică. Prin urmare, avocatul merge chiar mai departe și militează pentru dreptul de vot de la vârsta de 14 ani.

"Acesta poate fi doar începutul. Trebuie văzut cum ar fi votul începând cu vârsta de 14 ani, să examinăm din punct  științific acest lucru și, dacă se dovedește a fi un succes, ceea ce presupun de fapt că se va întâmpla, stabilirea vârstei de vot la 14 ani ar putea fi introdusă la nivel general”.