1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

MSC2024: migrația și războiul Rusiei, amenințările anului

12 februarie 2024

Migrația și schimbările climatice sunt amenințări mai mari decât Rusia, arată un sondaj realizat pentru Conferința de Securitate de la München. Oamenii se tem și de folosirea în scopuri agresive a noilor tehnologii.

https://p.dw.com/p/4cGcG
München, Conferinţa de Securitate, ediţia 60, MSC, 2024
Conferinţa de Securitate de la München (MSC) se va desfăşura în perioada 16-18 februarieImagine: picture alliance / photothek

Lumea anului 2024 este caracterizată de o ”tendință descendentă a politicii globale, determinată de o creștere a tensiunilor geopolitice și de incertitudinea economică”. Este imaginea actualității globale, proiectată în noul raport redactat de președintele Conferinței de Securitate de la München (MSC), Christoph Heusgen.

Oficiali militari, experți în securitate și politicieni de rang înalt din întreaga lume se vor întâlni din nou în capitala Bavariei, în perioada 16-18 februarie, la evenimentul anual dedicat discutării temelor care încing cel mai mult politica internațională. Este așteptat și președintele ucrainean Volodimir Zelenski.

Anul trecut, raportul, cunoscut sub denumirea Munich Security Index (Indicele de Securitate München) și publicat în mod tradițional înaintea conferinței, evalua războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei drept cea mai mare amenințare la adresa securității, în special în țările G7 (Germania, Franța, Marea Britanie, Italia, Japonia, Canada și SUA).

Migrația prin război și schimbări climatice, mai grave decât o Rusie agresivă

Pentru noul sondaj MSC privind situația mondială, realizat în octombrie și noiembrie 2023, au fost chestionate 12.000 de persoane din țările G7, dar și din Brazilia, India, China și Africa de Sud. Rusiei continuă să fie percepută ca o amenințare cu mai multă îngrijorare decât acum doi ani, înaintea invaziei în Ucraina. Dar consecințele ”migrației prin război și schimbări climatice” sunt văzute în acest moment ca fiind mai dramatice decât viziunea unei Rusii agresive. Se pare că cei chestionați s-au obișnuit oarecum cu războiul Rusiei în Ucraina.

În Ucraina, MSC a întrebat, de asemenea, ce înțeleg oamenii prin ”condiții acceptabile pentru încetarea focului” iar 92% au vorbit despre retragerea completă a trupelor ruse din țară, inclusiv din Crimeea. Douăsprezece procente ar considera acceptabil dacă doar Crimeea ar rămâne anexată Rusiei. Pe de altă parte, peste două treimi ar dori ca Ucraina să fie rapid admisă în UE și NATO.

China câștigă influență în detrimentul Occidentului

Sub titlul englezesc ”Lose-Lose”, al zecelea raport de securitate constată că, în situația actuală tensionată globală, toată lumea pierde. Potrivit sondajului, percepția riscului unui conflict militar între China și Taiwan a crescut brusc. Teama de o China din ce în ce mai încrezătoare în sine s-a amplificat considerabil, mai ales în Japonia, dar și în India, SUA, Germania sau Franța.

În grupul celor șapte state puternic industrializate, ”mari părți ale populației cred că țările lor vor fi mai puțin sigure și prospere în zece ani”, scrie raportul făcut public de șeful MSC Heusgen. Și o analiză a rezultatelor sondajului arată că oamenii din aceste țări G7 se așteptau la o creștere a puterii și influenței Chinei și a sudului global în detrimentul propriilor națiuni.

Globalizarea în marșarier

Per total, nemulțumirea față de condițiile economice din lume este în creștere continuă: ”În ciuda realizărilor enorme din perioada post-Război Rece”, atât ”principalii actori occidentali” cât și ”autocrațiile puternice și țările din așa-zisul sud global” manifestă profundă nemulțumire față de ”statu quo – și de cât primesc din tortul situației actuale”.

Globalizarea în ansamblu a intrat într-o traiectorie inversă. Concurența și o nevoie mult crescută de securitate predomină în lumea de astăzi. La nivel global circulă mai puțin capital, mai cu seamă către China. ”Intensificarea rivalităților geopolitice a subminat credința că globalizarea condusă de piață va duce la o distribuție echitabilă a profiturilor”, se arată în raport. Prin urmare, statele acordă ”rezilienței și securității prioritate față de eficiență”.

”Schimbările politice dramatice” din lume se reflectă în ”realitatea macroeconomică”. Fluxurile de capital occidental ar fi redirecționate din China către alți parteneri. ”Fluxurile comerciale ilustrează, de asemenea, semnele unor tentative de restructurare pe linii geopolitice”, completează raportul Conferinței pentru Securitate de la München, care aduce o proiecție de ansamblu foarte pesimistă a interconectării în lume.

Departe de China - cu excepția conexiunii europene

Lanțurile de aprovizionare care legau în trecut Asia de alte regiuni ale lumii sunt acum deconectate. Europa, cu toate acestea, și mai ales Germania, iese în evidență ca o excepție: ”Companiile germane continuă să investească masiv în China și, astfel, sfidează eforturile guvernamentale ale Berlinului de a reduce acest angajament”, punctează raportul pentru 2024. ”Investițiile directe germane în China au fost, și în prima jumătate a anului 2023, la un nivel record”.

Guvernul federal urmărește o politică de ”reducere a riscurilor” față de China – adică reducerea dependenței economice. Acest lucru a început odată cu pandemia de coronavirus, când lanțurile de aprovizionare dintre Germania și China s-au prăbușit. Această politică a câștigat avânt odată cu ruperea prelungitei dependențe energetice de Rusia. Deocamdată, cifrele nu ilustrează o schimbare palpabilă.

Sahel: Mai multă violență după fiecare lovitură de stat

Influența militară în creștere a Rusiei în zona Sahel joacă, de asemenea, un rol în analiză. Lovitura de stat din Niger arată transferul influenței, în special pierderea acesteia de către fosta putere colonială Franța. Rusia, pe de altă parte, încearcă să decupleze ”țările din Sahel de Europa și SUA”.

Autorii raportului de securitate din acest an văd și la acest capitol în primul rând perdanți: ”Oamenii din regiune pierd șansa de pace și progres democratic, deoarece fiecare lovitură de stat de după 2020 a adus și mai multă violență”.

Potrivit raportului, neîncrederea reflectată la nivel mondial se datorează și pericolului reprezentat de atacurile cibernetice și de consecințele negative ale utilizării inteligenței artificiale. ”Progresul tehnologic, de multă vreme o forță motrice a prosperității globale, este exploatat din ce în ce mai mult în confruntările dintre rivali”, remarcă analiza. În general, oamenilor le este frică de campaniile de dezinformare din lumea digitală. Iar rezultatele sondajului indicelui de securitate München arată că în special cetățenii Statelor Unite și ai Indiei evaluează acest pericol ca fiind deosebit de ridicat.