Maia Sandu a mers în vizită oficială la Kiev cu... mașina

Update: 

Zelenski: „Moldovei nu îi este frică să numească Crimeea teritoriu ucrainean”

Maia Sandu și Volodimir Zelenski au convenit să intensifice eforturile în ceea ce privește integrarea europeană, inclusiv prin crearea unui Consiliu la nivel de președinți, care să contribuie la identificarea soluțiilor fezabile și rapide ale cetățenilor. Zelenski a menționat că poziția Ucrainei privind soluționarea conflictului transnistrean a rămas neschimbată: „Kievul sprijină ferm suveranitatea și integritatea teritorială a Republicii Moldova” și, a precizat Zelenski, „Moldovei nu îi este frică să numească Crimeea teritoriu ucrainean”.

În alt context, el a subliniat că, împreună cu Maia Sandu, are „un plan ambițios cu privire la construirea unei magistrale moderne care va conecta Kievul și Chișinăul”. În acest sens, cei doi președinți au analizat posibilitatea construcției unui pod peste Nistru, care ar scurta timpul călătoriei.

„În ultimii ani, dialogul moldo-ucrainean a fost, practic, suspendat. Sunt bucuroasă să vă anunț că astăzi am convenit să aducem relațiile noastre la un alt nivel –  cel de parteneriat strategic”, a spus Maia Sandu.

Între altele, cei doi președinți au convenit asupra unui acord ce ar permite cetățenilor ambelor state să traverseze frontiera doar în baza buletinelor de identitate. S-a discutat, de asemenea, despre diversificarea surselor energetice și dezvoltarea infrastructurii rutiere.

---------------------------------

Pentru a economisi bani, împreună cu delegația oficială, Maia Sandu a mers în țara vecină cu mașina, parcurgând noaptea peste 500 de kilometri. Ceremonia oficială de întâmpinare a preşedintelui Sandu de către omologul său ucrainean, Volodimir Zelenski, a avut loc dimineața, urmând ca, pe parcursul zilei, Maia Sandu să aibă întrevederi și cu prim-ministrul Ucrainei, Denis Shmygal, dar și cu președintele Parlamentului, Dmitro Razumkov.

Este prima vizită oficială a unui președinte moldovean în capitala Ucrainei în ultimii cinci ani. În perioada mandatului său, Igor Dodon nu a fost primit niciodată la Kiev și a fost la un pas să fie declarat indezirabil, după ce, în noiembrie 2016, a declarat că Crimeea ar aparține Rusiei. A urmat un blocaj total în relațiile bilaterale.

O vizită care scoate Moldova din izolarea internațională

„Este o vizită care taie izolarea Moldovei. Nimeni nu poate anula importanța relației moldo-ucrainene. Este legată de interese de securitate, interese comerciale, interesul de a promova puncte comune în cadrul Parteneriatului Estic”, susține fostul ambasador al Moldovei la Washington, Igor Munteanu. Potrivit lui, cele două țări vecine trebuie să-și traseze mecanismele de cooperare în condițiile în care resursele alocate pentru subregiunea Europa de Est sunt puține. „Și atunci trebuie să avem planuri comune ca să alimentăm interesul pentru această subregiune din partea UE și a SUA”, consideră Munteanu.

În plus, Moldova și Ucraina au acorduri de asociere cu UE, ceea ce înseamnă că ar trebui să aibă o agendă comună. De asemenea, „există problema recunoașterii reciproce a proprietăților, iar pe acest segment avem multă corupție, pentru că multe proprietăți au fost duse la faliment și au fost privatizate la un preț de nimic. De zeci de ani se întâmplă asta”, susține fostul consilier guvernamental pe politică externă al Maiei Sandu, Vladislav Kulminski. El este convins că Maia Sandu va invoca aceste probleme la întrevederile cu oficialii de al Kiev.

O șansă pentru ca Moldova să scape de prezența armatei ruse

„După anexarea Crimeei și agresiunea militară rusă în Donbas și Lugansk, problema transnistreană a devenit pentru Kiev o problemă de securitate națională. Moldova are șansa să valorifice acest nou context, pentru a iniția, împreună cu Ucraina, acțiuni metodice de ordin diplomatic care să determine Rusia să-și retragă necondiționat trupele și munițiile din regiunea transnistreană, iar actuala misiune de pacificare să fie transformată într-o misiune de observatori civili cu mandat internațional, care să asiste Tiraspolul și Chișinăul la implementarea măsurilor de promovare a încrederii”, a comentat, în context, directorul executiv al Asociației de Politică Externă de la Chișinău, Victor Chirilă.

Potrivit lui, Kievul se așteaptă ca Republica Moldova să participe activ la proiectul său ”Platforma Crimeea”, care face parte din strategia sa de eliberare a Crimeei de sub ocupația rusă. ”Platforma Crimeea” presupune întâlniri la nivel de șefi de state, prim-miniștri, miniștri de externe, parlamentari și experți. Primele reuniuni ar urma să aibă loc în mai 2021. „Participarea autorităților moldovene la această platformă va fi, pentru Kiev, hârtia de turnesol a seriozității intențiilor Moldovei de a iniția și promova, împreună cu Ucraina, proiecte care vor consolida securitatea, suveranitatea și integritatea teritorială a ambelor state”, susține Chirilă.

Lavrov vrea o Maia Sandu ca Dodon

La rândul său, fostul ministru de Externe de la Chișinău, Nicu Popescu, a subliniat că relația moldo-ucraineană este una „cu foarte multe oportunități” pe dimensiunea stabilizării securității regionale. În opinia sa, relațiile dintre cele două state ar trebui acum să evolueze, după ce la guvernare, în Republica Moldova, s-a aflat „o echipă prezidențial-guvernamentală profund ostilă statului vecin de la Est”.

Pe de altă parte, în ajunul vizitei Maiei Sandu la Kiev, ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, și-a exprimat speranța că noua conducere a Moldovei va continua „politica externă echilibrată și de neaderare la NATO” – o sintagmă intens exploatată de fostul președinte pro-rus, Igor Dodon.

În legătură cu vizita Maiei Sandu la Kiev, presa și așa-zișii analiști politici de la Tiraspol se chinuie, de aproape o săptămână, să acrediteze sperietoarea potrivit cărei scopul întâlnirii Sandu-Zelenski ar fi introducerea unei „blocade economice” pentru Transnistria – un subiect care nu se regăsește însă pe agenda discuțiilor celor doi președinți și care se discută doar în mediul virtual din regiunea separatistă.