Republica Moldova: Retrospectiva anului politic 2020

Chiar de la începutul anului 2020, forțele politice de la Chișinău s-au pregătit pentru campania electorală înainte de scrutinul prezidențial din noiembrie. Socialiștii și președintele Igor Dodon și-au ales strategia de a-și asuma răspunderea pentru guvernare și gestionarea crizei pandemice. Rezultatele, însă, nu i-au ajutat să câștige alegerile prezidențiale, victoria a obținut-o Maia Sandu. Aceasta din urmă, la fel ca și alți reprezentanți ai clasei politice, a declarat că principalul său obiectiv este dizolvarea Parlamentului și declanșarea alegerilor anticipate.

Criza clasei politice de la Chișinău

La finele anului 2019, Igor Dodon, președintele R. Moldova și liderul informal al socialiștilor, a instaurat un nou Guvern și și-a asumat practic conducerea țării. După plecarea liderului autoritar Vlad Plahotniuc a început destrămarea Partidului Democrat din Moldova (PDM) și formarea unor noi fracțiuni parlamentare. În același timp, în disperare, deputații democrați rămași au încercat să se reabiliteze și să se spele de păcatele fostului șef. Cu toate acestea, de jure, puterea a fost deținută de Igor Dodon, care încerca cu orice prilej să își facă PR politic pentru alegerile din toamnă.

Planurile președintelui Dodon însă au fost stricate și de izbucnirea pandemiei de COVID-19. Încercând să demonstreze cine e șef în țară, Dodon convoca săptămânal ședințe cu prim-ministrul Ion Chicu și președintele Parlamentului, Zinaida Greceanîi, după care urmau declarații că situația se află sub control. În prima jumătate de an, Parlamentul de la Chișinău practic a fost nefuncțional, ședințele acestuia fiind amânate din varii motive, iar luptele politice din interior au condus la apariția a două noi fracțiuni parlamentare.

Jurnalistul și analistul politic Anatol Golea este de părere că activitatea Parlamentului nu poate fi apreciată decât drept dezastruoasă: „Acest Parlament, de fapt, nu a activat și deputații nu și-au meritat nici cel puțin salariul lunar. Să ne amintim că Parlamentul a fost ales în februarie 2019 și nu a activat chiar de la început patru luni, pentru că au fost negocieri referitoare la o coaliție de guvernare. După care a fost constituită acea coaliție dintre socialiști și blocul ACUM, care tot nu prea a activat mult timp. După demisia Guvernului din 2019, iarăși parlamentul a fost nefuncțional. Din primăvara acestui an am văzut modificări în componența Guvernului, iar Parlamentul a intrat în carantină, pentru că cineva chipurile se îmbolnăvise. Ulterior, când erau 10 deputați bolnavi, acesta a activat pentru că era interes politic. Mai mult, Parlamentul a plecat în vacanță pe 12 iulie, dar a promis că se va reuni în august pentru a adopta niște legi condiționate de FMI. Însă, nici acest lucru nu s-a întâmplat, iar FMI și-a pierdut încrederea în această guvernare. Astfel, cu ajutorul Guvernului, R. Moldova a rămas fără un program de țară și fără un nou memorandum cu FMI, ceea ce este foarte grav în situația actuală. Aceste evenimente demonstrează că Parlamentul nu și-a îndeplinit mandatul acordat de alegători.”

Victoria istorică a Maiei Sandu

Jocurile politice de la Chișinău s-au banalizat până la începutul campaniei electorale pentru funcția de președinte. Pe de o parte, Igor Dodon, unul din principalii favoriți ai campaniei, încerca să fie eroul salvator, iar pe de altă parte, contracandidata sa, lidera Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), Maia Sandu, critica vehement acțiunile guvernului.

Igor Dodon a intrat în campanie dur. Refuzând participarea la dezbateri cu Maia Sandu, acesta arunca în spațiul informațional idei precum că țara trebuie să aleagă stabilitatea și nu o schimbare, care poate duce țara într-un haos. Ca în orice campanie electorală, atacurile la persoană erau la ordinea zilei, dar acestea nu au împiedicat-o pe Maia Sandu să obțină victoria, atât în primul tur al alegerilor, cât și în al doilea.

Vadim Pistrinciuc, directorul executiv al Institutului pentru Inițiative Strategice (IPIS), consideră că meritul le aparține cetățenilor, iar societatea a demonstrat că se poate uni și poate crea anumite scuturi împotriva manipulărilor și dezinformărilor politice.

„Cred că aceste alegeri sunt extrem de simbolice. Ele au avut mai multe recorduri. Este vorba de numărul de voturi pe care le-a primit vreodată un concurent electoral. Este prima doamnă președinte. Este primul președinte ales cu un nivel mare de încredere. Am avut și cea mai mare participare a diasporei vreodată în istoria țării. Nu cred că există o singură cauză a acestei victorii. Este vorba de un mix de combinații și factori. Sigur că cea mai mare greșeală pe care au făcut-o socialiștii și Igor Dodon a fost demiterea Maiei Sandu din 2019. Din start, acest lucru i-a plasat într-o zonă în care ei consideră că sunt buni, dar în care au demonstrat că ei nu pot - ca forță politică - să guverneze, iar această combinație a legislativului cu politicul nu a funcționat. Implicările contradictorii ale lui Igor Dodon în gestionarea crizei pandemice tot nu au funcționat. Dacă e să vorbim de Maia Sandu, atunci pot spune că ea a avut o campanie bună și, cel mai important, a avut o campanie cu puțină geopolitică. Ea a avut un mesaj unificator și avem probabil prima experiență când un candidat pro-european a reușit abil să transmită mesaje sociale pentru toate categoriile de votanți”, a declarat pentru DW analistul.

Povara grea a președintei Sandu și alegerile anticipate

Victoria Maiei Sandu a adus pe de o parte o stare de acalmie în societate, iar pe de altă parte i-a supărat foarte tare pe socialiști. După demisia Guvernului Chicu, aceștia au declarat că toată responsabilitatea pentru situația din țară îi revine noului președinte. Mai mult ca atât, în decembrie Parlamentul de la Chișinău, cu susținerea socialiștilor, a votat mai multe legi controversate, care au ridicat un val de critici atât în societate, cât și din partea partenerilor externi. Astfel, președinția Maiei Sandu pare a fi una și mai dificilă, iar analiștii de la Chișinău susțin că ea trebuie să demonstreze maturitate politică.

„Eu nu cred că cineva își făcea iluzia că președinția doamnei Sandu va fi una ușoară. Cunoscând un pic stilul ei de administrare, nici nu îmi imaginam că ea se pregătește de un mandat ușor. Chiar să nu fi fost această criză politică, ea nu este un politician care să facă prea multe concesii și să renunțe la propria agendă. Eu nu cred că ea caută liniștea, iar această rezistență și luptă este mediul politic propice pentru ea. Chiar și partidul ei a fost creat în urma unei lupte politice și de fenomenul statului capturat de Plahotniuc. Astfel, repet că nu va fi un mandat ușor și nu cred că problema constă doar în rivalitățile politice. Ea a lansat provocarea pentru un sistem de favoritism, de relații cleptocratice, care a fost clădit timp de decenii. Iar noi sperăm ca ea să reușească”, a comentat Vadim Pistrinciuc.

Una din promisiunile Maiei Sandu în campania electorală a fost dizolvarea cât mai rapidă a acestui Parlament. Astfel, chiar din primele zile, ea a început negocierile cu toate formațiunile politice, care, la prima vedere, sunt interesate să meargă spre anticipate. Totuși, în cele mai multe dezbateri TV, politicienii de la Chișinău ezită să pronunțe o nouă dată pentru alegerile anticipate, lăsând de înțeles că nu sunt suficient de pregătiți pentru un nou scrutin.

„Pentru mine este încă neclar dacă vom avea alegeri anticipate, pentru că majoritatea deputaților declară una, dar cred și vor altceva. Marea majoritate susțin că vor noi alegeri, dar de fapt nu își doresc aceasta, încercând să inventeze diferite tertipuri pentru a forma un Guvern de tranziție, care de fapt nici nu este stipulat în legislație. Dacă Maia Sandu va înghiți această momeală și va încerca să accepte un compromis și să formeze un guvern de tranziție, acesta de fapt va fi unul pentru următorii doi ani. Astfel, nu este clar cum se va ajunge la alegeri anticipate, fapt pe care și-l doresc cetățenii. În al doilea rând, nu putem prevedea ce Parlament vom avea. Să nu se întâmple că vom avea un Parlament și mai prost decât actualul”, a conchis Anatol Golea.