Mai multă violență domestică în Germania

Cei patru pereți de acasă ar trebui să delimiteze un spațiu de protecție. Dar în loc să fie un presupus refugiu sigur, aici domnește adesea violența. Poliția germană a înregistrat anul trecut peste 256.000 de acte de violență în familii, între parteneri și foști parteneri. Aceasta înseamnă cu aproape șapte procente mai mult decât în anul precedent.

"Victimele sunt în majoritate femei. Și în trei din patru cazuri suspecții sunt bărbați", a declarat vineri, la Berlin, ministra de Interne Nancy Faeser, cu ocazia prezentării statisticilor. Cifrele sunt cu atât mai șocante cu cât arată că, anul trecut, 155 de femei au fost ucise de parteneri sau foștii parteneri.

Potrivit Martinei Link, vicepreședinta Oficiului Federal de Poliție Criminală (Bundeskriminalamt, BKA), ”crizele sociale” sunt în bună măsură responsabile pentru creșterea violenței. A fost astfel cazul în perioada pandemiei de coronavirus. Pe de altă parte, a crescut hotărârea de a raporta violența domestică, astfel încât mai puține cazuri rămân neștiute. În prezent este în curs de desfășurare un studiu care ar trebui să facă lumină și asupra așa-numitului ”câmp întunecat”, adică a situațiilor rămase ascunse.

Prea puține locuri în adăposturi pentru victime

”Mă așteptam la această creștere a numărului”, comentează pentru DW Stefanie Knaab, de la asociația ”Viitor fără violență”. Tânăra de 33 de ani a suferit umilință și violență sexuală și fizică din partea unui partener timp de patru ani. Astăzi luptă pentru alte persoane aflate în aceeași situație. "Cifrele au crescut de ani de zile. În fiecare an suntem șocați, dar nimic nu se schimbă".

Nu există încă suficient ajutor în Germania pentru persoanele afectate de violență care caută protecție. În prezent, aproximativ 7000 de femei și copii pot fi cazați în adăposturi pentru femei. Experții estimează că ar fi necesare de fapt 14.000 de locuri suplimentare pentru a putea oferi protecție tuturor celor afectați. ”Este șocant și trist”, spune Knaab. "Având în vedere numărul tot mai mare de cazuri, avem nevoie de mai multe locuri în adăposturile pentru femei, de mai multă protecție. Fiecare a doua victimă este respinsă. Unde ar trebui să meargă femeile?"

Sibylle Schreiber poate confirma acest lucru: ”Auzim de la oamenii noștri că zilnic trebuie să îndepărteze femei”, susține directoarea generală a asociației care coordonează adăposturile pentru victime. ”Dar protecția împotriva violenței nu vine gratuit”, subliniază Schreiber, pentru DW. Potrivit unui studiu, statul ar trebui să cheltuiască până la 1,6 miliarde de euro anual pentru a-i putea ajuta pe toți cei afectați. În prezent sunt alocate doar aproape 300 de milioane de euro.

Drept garantat la protecție

Schreiber este însă optimistă și susține că există ”o mulțime de semnale pozitive, chiar acum”. Asta înseamnă, mai presus de toate, legea privind combaterea violenței, aflată în lucrul guvernului federal, care garantează că fiecare femeie în căutare de protecție o va și primi. Proiectul de lege, parcurs de DW, vorbește despre un ”drept la protecție și la consiliere juridică” gratuit pentru toți cei afectați. Guvernele federale și de land ar trebui să creeze suficiente locuri de refugiu pentru victime. Deocamdată, proiectul de lege este la faza certurilor privind finanțarea.

Federalismul german, adică separarea puterilor și responsabilităților între guvernele federal și cele de land, cauzează în prezent o altă problemă, explică Schreiber. ”Se întâmplă ca o femeie să nu poată rămâne la Berlin pentru că partenerul ei de care încearcă să se protejeze ar afla relativ repede unde se află. Dacă ar alege să meargă într-un alt stat federal pot apărea complicații legate de cine plătește protecția”. Proiectul de lege, care spune că ”persoanele afectate de violență pot apela la orice unitate, indiferent unde locuiesc”, ar putea schimba lucrurile.

Schreiber, Knaab și multe alte femei doresc ca legea să fie însoțită de strategie cuprinzătoare împotriva violenței domestice, precum cea prevăzută de Convenția de la Istanbul, pe care Germania a și semnat-o.

De altfel, Germania poate învăța și din experiența altor țări, punctează Knaab. ”Spania este un pionier absolut la nivel mondial când vine vorba de lupta împotriva violenței de gen în relațiile intime”. Acolo a fost votată în 2004 o lege pentru combaterea agresivității în cuplu. ”În fiecare oraș, oricât de mic, există un centru de consiliere și un adăpost pentru femei. Există unități speciale de poliție și instanțe speciale”.

Violență după o rețetă repetitivă

”Trebuie făcut ceva la nivel politic”, spune terapeutul Christina Diamantis, expertă în relații toxice și violența partenerului intim. Dar, mai presus de toate, trebuie să se schimbe modul în care societatea privește femeile afectate, subliniază Diamantis, într-o discuție cu DW. ”Trebuie să eliminăm narațiunile misogine, în mod fundamental”, de exemplu cea despre ”femeia isterică” care, atunci când reclamă violența, nu este crezută și este etichetată ca fiind bolnavă mintal.

Diamantis a trecut și ea printr-o relație violentă. "Am fost violată, am fost izolată, am fost exploatată financiar, am fost îngenuncheată psihic. Desconsiderare, umilințe, insulte - în fiecare zi". A reușit să se desprindă în urmă cu șapte ani. De atunci a consiliat femei aflate în aceeași situație.

”Relațiile toxice sau cele în care predomină violența, relațiile care sfârșesc în cel mai rău caz cu femicid, urmează de obicei un anumit scenariu”, explică Diamantis. Începe cu așa-numita fază de love bombing, în care femeile sunt asaltate cu atenție și dragoste. Abuzul și violența se insinuează încet și subtil. Urmează de cele mai multe ori separarea, apoi recâștigarea partenerului, așa-numitul ”hoovering”. Este ”ca un fir comun prin poveștile sutelor, poate miilor de femei cu care am lucrat”, susține Diamantis.

Evadare printr-o aplicație

”A fost similar pentru mine ca și pentru multe alte persoane afectate”, confirmă Stefanie Knaab. ”Violența nu are loc 365 de zile pe an. Există etape. Uneori, făptuitorul este total iubitor și grijuliu, iar apoi a doua zi se schimbă brusc”. Knaab a început să își scrie scrisori în care să documenteze violența. ”La un punct anume am citit aceste scrisori și mi-am dat seama că există un șablon din care trebuie să evadez”.

Astăzi, Knaab vrea să ajute persoanele prinse în relații violente. De aceea a inițiat o aplicație pe care femeile o pot primi la cerere. Pe propriul telefon, victimele pot documenta agresiunile la care sunt supuse într-un jurnal deghizat, care va avea relevanță juridică. Utilizatoarele vor fi, de asemenea, direcționate către ofertele de asistență. Statul finanțează aplicația, care este deocamdată disponibilă femeilor din Berlin și Saxonia Inferioară dar urmează să fie pusă în uz și în celelalte landuri federale.