Lukașenko și tranzitul de gaz spre Europa
17 noiembrie 2021
Liderul din Belarus Alexander Lukașenko a reușit să capteze atenția opiniei publice după ce a amenințat Europa că va stopa tranzitul gazului rusesc prin țara sa. Amenințarea de la Minsk vine pe fondul crizei migranților de la frontiera dintre Belarus și UE și în contextul scumpirii masive a prețului gazului pe piața europeană în plin anotimp rece. Președintele rus Vladimir Putin a declarat puțin după aceea că nu știa nimic de intenția lui Lukașenko și că speră că nu se va ajunge la o încălcare a contractului bilateral privind tranzitul de gaz rusesc prin Belarus spre Europa.
Lukașenko amenință și tranzitul camioanelor de transport
Este declarația lui Putin de ajuns pentru a anula pericolul întreruperii livrărilor? Și cât de importantă este pentru aprovizionarea UE conducta Jamal-Europa, prin care gazul rusesc ajunge prin Belarus în Polonia și mai departe în Germania?
Să clarificăm: în criza sa de furie la ședința de guvern de săptămâna trecută de la Minsk, Lukașenko nu a amenințat doar cu oprirea tranzitului de gaz, ci cu o blocadă generală pentru toate mărfurile comunitare destinate pieței rusești. El s-a referit direct la transporturile cu camioane din Polonia și Germania spre Rusia. El a reiterat astfel amenințarea proferată inițial la începutul lui iulie, despre care DW a relatat deja atunci.
Aceste aspecte nu au fost luate în seamă prea mult în ultima vreme de opinia publică internațională și nici de Putin, deși Rusia primește prin Belarus, prin transporturi auto, marea majoritate a bunurilor pe care le importă din Uniunea Europeană. Printr-o blocadă a transporturilor auto și feroviare, Lukașenko ar lovi puternic în schimburile comerciale dintre Rusia și blocul comunitar.
Gazprom: trei coridoare de transport spre vest
În ceea ce privește gazul, Lukașenko amenință să blocheze o conductă care traversează Belarus, dar care nu aparține deloc acestei țări. Singurul proprietar al acestei infrastructuri de transport este concernul rus Gazprom. Tehnic, autocratul din Belarus ar putea închide robinetul de gaz, lucru admis și de Putin în interviul său televizat din weekendul trecut. Dar ar fi o încălcare majoră din punct de vedere juridic a contractului legal de tranzit, un gest pe care Rusia nu-l va accepta pur și simplu fără o contrareacție.
În cazul în care se va ajunge totuși la un asemenea scenariu, Gazprom are oricum la dispoziție alte variante de a aproviziona cu gaz clienții săi din întreaga Europă. Livrările de gaz rusesc spre Europa se fac prin trei coridoare de transport, dintre care conducta Jamal-Europa, construită în 1999, cu o capacitate anuală de 33 de miliarde de metri cubi de gaz, este cel mai mic.
Conducta Nord Stream 1, cu o capacitate de 55 de miliarde de metri cubi, care tocmai a intrat în al zecelea an de funcționare, oferă prin Marea Baltică o legătură directă între Rusia și Germania, fără țări de tranzit. Prin sistemul de transport de gaz ce tranzitează Ucraina, Gazprom trebuie să livreze, până la sfârșitul lui 2024, 40 de miliarde de metri cubi pe an. Aceste cantități pot fi oricând majorate, la nevoie, deoarece conductele ucrainene sunt capabile să transporte peste 140 de miliarde de metri cubi spre UE.
Nord Stream 2 ar urma să înlocuiască Jamal-Europa
În plus, Gazprom aprovizionează de anul acesta cu gaz sud-estul Europei prin conducta Balkan Stream, care poate transporta până la 15,75 miliarde de metri cubi spre Bulgaria, Serbia și Ungaria. Această conductă este prelungirea conductei prin Marea Neagră Turkish Stream, care leagă Rusia și Turcia.
Ar mai fi desigur foarte controversata conductă Nord Stream 2, a cărei construcție a fost finalizată, dar a cărei dare în folosință nu a fost aprobată încă de UE și Germania. Autoritatea de reglementare în domeniul energiei din Germania, Bundesnetzagentur, a declarat marți că a suspendat procesul de certificare pentru gazoductul Nord Stream 2, și a precizat că respectivul consorțiu cu sediul în Elveția trebuie să înființeze o companie conform legislației germane pentru a obține o licență de operare.
Nord Stream 2 are o capacitate anuală de 55 de miliarde de metri cubi. Prin urmare, dacă Lukașenko va decide să închidă robinetul de gaz, atunci Belarus (care depinde complet financiar și economic de Rusia) va irita pe de o parte Rusia, pe de altă parte ar putea însă ridica chiar mingea la fileul Moscovei. Rusia ar avea astfel un alt argument pentru darea urgentă în folosință de către europeni a aprovizionării directe cu gaz prin Marea Baltică, prin Nord Stream 2.
Chiar dacă UE va aproba doar parțial funcționarea Nord Stream 2, din cauza legislației comunitare anti-monopol, noua capacitate de transport de 27,5 de miliarde de metri cubi anual ar face practic nenecesară conducta Jamal-Europa. Mai ales că Gazprom nici nu mai vrea să folosească prea mult această variantă de tranzit prin Belarus spre Polonia pentru exporturile sale de gaz.
Contabilitate dubioasă a concernului energetic rusesc
Acest lucru se vede prin contabilitatea dubioasă practicată de concernul rusesc. Pentru anul financiar 2021/2022, care a început în domeniul gazului la 1 octombrie 2021, Gazprom nu a rezervat deloc capacități de transport pe termen lung prin conducta care traversează Belarus. Se decide practic pe termen scurt, lunar, cât de mult gaz se pompează prin Jamal-Europa. Prin această conductă a ajuns în Germania în octombrie doar o treime din cantitatea de gaz livrată pe această cale cu câteva luni în urmă. Iar la începutul lui noiembrie, înainte de amenințarea lui Lukașenko, conducta nu a funcționat deloc sau a pompat chiar gaz în direcția opusă, din Germania spre Polonia.
Se pare deci că această conductă, cu a cărei blocadă preşedintele Belarus amenință UE, este oricum un model pe cale de dispariție.