Lavrov amenință Republica Moldova
2 februarie 2023Lavrov nu spune direct că Rusia va ataca Republica Moldova, dar menționează că „Occidentul a pus ochiul pe Moldova și o pregătește pentru acest scenariu” și mai precizează că președinta Maia Sandu - despre care spune că a fost „aleasă mai puțin democratic” - ar fi „gata de orice” de dragul Occidentului.
Unirea cu România, NATO și Transnistria: narațiuni tradiționale ale Rusiei în raport cu Moldova
Într-un interviu pentru un post de televiziune a cărui retransmitere a fost interzisă în Republica Moldova, șeful diplomației ruse o acuză pe Maia Sandu că duce o politică profund ostilă față de Rusia, că are cetățenie română și că pledează pentru aderarea Moldovei la NATO.
„Acum Moldova este pregătită de către Occident pentru acest rol. În primul rând, pentru că a putut să pună în fruntea țării, prin metode destul de specifice, departe de a fi democratice, un președinte care vrea în NATO, are cetățenie română, este favorabil unirii cu România și, în general, este gata pentru aproape orice”, a menționat Lavrov.
De asemenea, el le-a reproșat autorităților de la Chișinău faptul că refuză să reia negocierile în formatul 5+2 pentru soluționarea conflictului transnistrean – proces asupra căruia Rusia și administrația separatistă de la Tiraspol insistă aproape isteric după eșecurile înregistrate de ocupanții ruși pe câmpul de luptă în Ucraina.
„În paralel cu pledoaria pro-NATO și pro-UE, Chișinăul refuză să reia negocierile în formatul 5+2, iar aceasta vorbește despre multe. Acest format este considerat acum de către Occident drept nepotrivit. Pentru ei, el era necesar atunci când la Chișinău erau autorități cointeresate în păstrarea integrității teritoriale și a înțelegerilor cu transnistrenii. Dar acum, când la conducere au venit cei care sunt gata să rezolve problema transnistreană cu forța și insistă asupra alungării pacificatorilor ruși din Transnistria, care păzesc depozitele cu muniții de la Cobasna, nevoia unor formate de negocieri a dispărut. Moldova este una din țările pe care Occidentul vrea să le monteze împotriva Rusiei”, a mai spus Lavrov.
Ce a spus de fapt Maia Sandu?
Recent, într-un interviu apărut în presa internațională, Maia Sandu a admis că Moldova ar putea renunța la neutralitate în favoarea integrării într-o „alianță mai mare”, dar a explicat că, desi despre oportunitatea statutului de neutralitate al Moldovei se discută tot mai intens în societatea moldovenească în contextul invaziei ruse asupra Ucrainei, deocamdată în Parlament nu există voturi suficiente pentru a modifica Legea Supremă în acest sens.
După această declarație a Maiei Sandu despre „o alianță mai mare”, mai mulți exponenți ai regimului Putin au amenințat Republica Moldova cu dezintegrarea în cazul aplicării scenariului de aderare la NATO, iar pretinsul „ministru de externe” al Transnistriei, Vitali Ignatiev, a cerut Rusiei să apere ceea ce el a numit „poporul transnistrean” și drepturile cetățenilor ruși care locuiesc în regiunea transnistreană de un Chișinău pro-occidental care se înarmează. De asemenea, el s-a plâns la Moscova că autoritățile moldovene au amendat legea penală și au prevăzut ani grei de pușcărie pentru separatism.
Reacția Ministerului de Externe de la Chișinău
În legătură cu ultima declarație amenințătoare a ministrului rus de Externe, diplomația de la Chișinău a difuzat un comentariu în care menționează că afirmațiile lui Lavrov „nu corespund adevărului și fac parte din retorica amenințătoare deja bine cunoscută a diplomației ruse”: „Ținem să amintim părții ruse că drumul pe care merge Republica Moldova este calea aderării la Uniunea Europeană. Acesta este proiectul de țară susținut de cetățeni. Moldova ca stat și moldovenii, indiferent de preferințele politice sau geopolitice, își doresc Pace, Libertate și Democrație. Vom aprecia ca toate țările lumii, inclusiv Federația Rusă, să respecte decizia poporului nostru. Republica Moldova și-a ales clar viitorul, iar acest viitor este parte a lumii libere”, se arată în reacția Ministerului de Externe și Integrării Europene al Republicii Moldova.
Chișinăul s-a solidarizat cu Ucraina din prima zi a invaziei ruse în februarie 2022, deschizându-și granițele pentru refugiații ucraineni, și a condamnat constant atacurile barbare ale Rusiei asupra populației și infrastructurii critice a Ucrainei. Autoritățile moldovene avertizează la orice reuniune internațională asupra creșterii alarmante a riscurilor de securitate pentru Moldova în contextul războiului din țara vecină.
Cu o armată slăbită metodic și cu rea intenție timp de trei decenii de către forțele politice pro-ruse care au condus Moldova, miza Chișinăului este acum victoria Ucrainei în războiul declanșat de Rusia, ceea ce i-ar oferi oportunitatea soluționării pașnice a conflictului transnistrean întreținut de Rusia.