Germania: Amenințările cibernetice și lecția românească

Mai multe instituții publice din Germania avertizează că diverse grupări antidemocratice ar putea încerca să influențeze opinia publică în perioada premergătoare alegerilor din februarie, utilizând între altele atacuri cibernetice și campanii de dezinformare. Scopul agresiunilor este să exacerbeze diviziunile sociale.

Oficiul Federal pentru Protecția Constituției (BfV) avertizează cu privire la „posibilele încercări ale unor state străine de a exercita influență”. De asemenea, directoarea Oficiului Federal pentru Securitate în IT (BSI), Claudia Plattner, afirmă că ”există forțe din interiorul și din afara țării care au interesul să atace procesul electoral și să perturbe ordinea democratică”.

Situația este delicată în condițiile în care alegerile anticipate, care sunt organizate sub presiunea timpului și cu provocări logistice pentru autorități, au loc într-un moment marcat de tensiuni politice în creștere.

„Societatea este divizată de o multitudine de subiecte, de la starea economiei la situația geopolitică”, spune Josef Lentsch, director-general al conferinței Political Tech Summit, care va avea loc la Berlin la sfârșitul lunii ianuarie.

„Populiștii și extremiștii se pricep de minune la utilizarea acestor diviziuni sociale cu scopul de a exacerba polarizarea”, a declarat expertul pentru DW.

Atacuri menite să afecteze credibilitatea

Una dintre amenințările majore rezidă în atacurile cibernetice vizând persoane sau organizații importante, avertizează experții. Odată furate, informațiile sensibile ar putea fi publicate în cadrul unor operațiuni coordonate de piraterie informatică și scurgeri. Modificarea și scoaterea din context a anumitor informații țintesc subminarea credibilității anumitor candidați și partide.

„Pe fondul războiului rusesc de agresiune împotriva Ucrainei, Rusia are probabil cel mai mare și mai evident interes în influențarea alegerilor în favoarea sa”, subliniază Protecția Constituției într-o analiză publicată la sfârșitul lunii noiembrie.

Un alt risc este reprezentat de actorii interni care operează chiar din Germania, după cum avertizează Lentsch. Aceste manevre, spune el, au loc într-o sferă publică schimbată.

”Pentru a ocoli funcția de filtrare a mass-media tradiționale sau a altor instituții de încredere, actorii anti-democrație își folosesc propriile canale de difuzare în aplicații de mesagerie precum WhatsApp sau Telegram ori pe platforme precum TikTok”, observă specialistul.

De remarcat este că atât actorii individuali, cât și partidele populiste precum Alternativa pentru Germania (AfD), de extremă dreapta, și-au petrecut ultimii ani construind un tip de „infrastructură digitală alternativă”. „Or, acest lucru le-a oferit un avans de aproape un deceniu față de partidele consacrate”, spune Lentsch.

Lecția românească

Exemplul României, subliniază el, arată întregii lumi cât de puternică poate deveni influența digitală asupra procesului electoral. Potrivit judecătorilor de la Curtea Constituțională din România, alegerile au fost ținta unui „atac hibrid rus agresiv”, în cadrul căruia conturi coordonate, algoritmii de recomandare, precum și publicitatea plătită au promovat intens campania electorală a naționalistului radical de dreapta Călin Georgescu.

Victoria surprinzătoare, acum anulată, a lui Georgescu, un admirator al președintelui rus Vladimir Putin, scoate în evidență ”puterea politică a infrastructurii digitale”.

Lentsch avertizează Germania: „România este o țară din UE iar ceea ce s-a întâmplat la ei se poate întâmpla și în alte state, inclusiv în Republica Federală”.

Epoca „propagandei AI”

Niciun alt partid major din Germania nu a construit o infrastructură digitală atât de extinsă pentru a-și răspândi mesajele precum AfD, spune Katja Muñoz, cercetător la Centrul pentru Geopolitică, Geo-Economie și Tehnologie din cadrul Consiliului German pentru Relații Externe. 

O puzderie de conturi de social media interacționează între ele în această rețea pentru a determina algoritmii platformelor să crească vizibilitatea postărilor, a explicat Muñoz pentru DW.

„Vorbim fără îndoială despre o mișcare menită să scoată în față anumite narațiuni”. În același timp, noile programe ”generative” de inteligență artificială permit partidelor și persoanelor fizice să creeze și să publice conținut - texte, imagini și materiale video - cu o viteză amețitoare.

Tehnologia este folosită de mai toate formațiunile politice din Germania, însă „partidul care distribuie de departe cel mai bogat conținut generat de inteligența artificială este AfD”, spune Muñoz, cu trimitere la o analiză consacrată alegerilor europene și alegerilor regionale în Germania în 2024. 

„Deși acest tip de conținut nu este neapărat fals, ci înșelător și menit să confirme convingeri existente. Putem vorbi despre o propagandă AI”, spune experta.

Cum pot fi protejate alegerile?

Experții germani avertizează că protejarea alegerilor legislative din februarie presupune luarea de măsuri la diferite niveluri.

Oficiul Federal pentru Protecția Constituției a înființat un grup de lucru a cărui misiune este de a monitoriza situația amenințărilor cibernetice.

De asemenea, Oficiul Federal pentru Securitate în IT oferă seminare online pentru candidați pentru a-i învăța pe aceștia cum să își protejeze dispozitivele și conturile online de atacurile cibernetice. „În mod normal explicăm aceste lucruri față în față, la fața locului, dar pur și simplu nu mai avem suficient timp la dispoziție înainte de scrutinul din februarie”, a declarat șefa BSI la postul public de radio din Germania.

Cu doar aproximativ două luni și jumătate înainte de data preconizată a alegerilor este vital ”să menținem un dialog constant între societatea civilă, actorii politici și autoritățile statului”, spune expertul în tehnologie Josef Lentsch.

La rândul ei, Muñoz recomandă autorităților să își intensifice eforturile de sensibilizare a publicului cu privire la dezinformare și propaganda generată de inteligența artificială. „Este necesar ca responsabilii statului german să explice oamenilor mecanismele de manipulare a opiniei publice și modul în care acestea împing în centrul atenției subiectele marginale”, a declarat experta.