NATO își revizuiește strategia faţă de războiul hibrid

Contracararea războiului hibrid a constituit principalul subiect la reuniunea miniștrilor de externe ai țărilor NATO desfășurată în această săptămână la Bruxelles. Războiul hibrid reprezintă utilizarea unor mijloace convenționale și neconvenționale care nu se încadrează într-un război total, dar care creează instabilitate în țările țintă, explică experții.

Aliații NATO au decis să sporească schimbul de informații, să consolideze cooperarea cu firmele private și să întărească infrastructura critică pentru a face față războiului hibrid, în condițiile creșterii numărului indiciilor de sabotaj pe teritoriul NATO.

"În ultimii ani, Rusia și China au încercat să destabilizeze națiunile noastre prin acte de sabotaj, atacuri cibernetice, dezinformare și șantaj energetic cu scopul de a ne intimida", a declarat secretarul general al NATO, Mark Rutte. "Aliații NATO vor continua să rămână uniți pentru a face față acestor amenințări printr-o serie de măsuri, inclusiv o mai mare partajare a informațiilor și o mai bună protecție a infrastructurii critice".

Luna trecută, două cabluri de telecomunicații din fibră optică din Marea Baltică erau secționate, unul dintre ele făcând legătura între Finlanda și Germania, iar celălalt între Suedia și Lituania, în timp ce o navă chineză se afla în apropiere.

Acesta a fost cel mai recent incident dintr-o listă din ce în ce mai lungă a ceea ce NATO suspectează a fi acte planificate și coordonate de război hibrid instigate direct de Moscova sau la comanda acesteia.

Un oficial NATO de rang înalt, care a vorbit sub rezerva anonimatului, a declarat că, pe măsură ce Rusia manifestă un "apetit tot mai mare pentru risc", alianța își revizuiește strategia din 2015 privind combaterea războiului hibrid, completând-o cu mai multe măsuri.

Infrastructură mai robustă, sporirea cooperării între statele membre și cu întreprinderile private

New York Times a relatat la începutul acestui an că Rusia a încercat diverse atacuri hibride împotriva membrilor NATO, inclusiv provocarea de incendii la un depozit din Regatul Unit, la o fabrică de vopsele din Polonia și la un magazin Ikea din Lituania.

În timp ce Rusia dispune de o multitudine de arme în setul său de instrumente de război hibrid, inclusiv atacuri cibernetice și campanii de dezinformare, activele submarine ale NATO au apărut ca fiind printre cele mai vulnerabile la sabotaj. Milioane de kilometri de cabluri și conducte submarine trec pe sub apă pentru a permite comunicațiile și a furniza energie populației din țările NATO.

Printre ideile care circulă în cadrul NATO se numără o mai bună protecție fizică a infrastructurii subacvatice, prin îngroparea cablurilor în fundul mării și acoperirea conductelor de petrol și gaze cu materiale mai dure, cum ar fi betonul. Experții consideră că acest lucru ar putea crea un strat suplimentar de protecție împotriva ancorelor și a altor instrumente. O altă sugestie este desfășurarea de cabluri false, pentru a deruta inamicul.

Aliații se concentrează totodată pe supravegherea consecventă a infrastructurii submarine, ceea ce ar permite nu doar identificarea vinovaților, ci și să tragă la răspundere navele aflate în apropiere. Experții consideră că astfel de măsuri ar putea descuraja viitoarele tentative de sabotaj.

"NATO vorbește despre supravegherea consecventă a infrastructurii sale submarine critice, despre suport video sau un alt tip de date". Acestea ar putea ajuta la identificarea făptașului, "la suprafață și în adâncuri cu drone subacvatice dotate cu camere de filmat", a declarat pentru DW Rafael Loss, de la European Council on Foreign Relations (ECFR) și expert în securitate și apărare în zona euro-atlantică.

În condițiile în care infrastructura atacată este adesea deținută de actori privați, NATO are în vedere o cooperare extinsă cu acele companii care pot împărtăși rapid informații. După sabotarea conductelor Nord Stream anul trecut, NATO a înființat o nouă celulă de coordonare a infrastructurii submarine pentru a coordona eforturile cu sectorul privat.

NATO nu este pregătită să dea nume

Chiar dacă dovezile circumstanțiale din diferite cazuri indică suspecții obișnuiți, statele membre NATO sunt împărțite în ceea ce privește numirea și condamnarea, în absența unor dovezi solide care să stabilească lanțul de comandă, despre care experții spun că este greu de obținut în cazurile de război hibrid.

Unii experți sugerează că sunt în joc și considerente politice și economice.

"Chiar vrea cineva să dea vina pe conducerea statului chinez pentru ceea ce ar putea reprezenta un act de agresiune, când relația cu această țară este și așa este extrem de complexă?", a întrebat Loss de la ECFR, subliniind legăturile comerciale dintre Beijing și UE. "Unii speră și că Beijingul ar putea juca un rol în soluționarea războiului din Ucraina și în politica climatică globală".

Cu toate acestea, există din ce în ce mai multe voci care susțin că, în caz de nevoie, NATO poate invoca articolul 5 sau, cel puțin, îl poate flutura ca o amenințare pentru a descuraja Moscova.

Va invoca NATO articolul 5 împotriva războiului hibrid?

Unii cred că NATO poate invoca articolul 5 din Tratatul NATO - care solicită tuturor statelor membre să vină în apărarea oricărui membru atacat - în cazul în care un atac hibrid depășește un anumit prag.

"Utilizarea pe scară largă a măsurilor hibride de către Rusia crește riscul ca NATO să ia în considerare, în cele din urmă, invocarea clauzei de apărare reciprocă prevăzute la articolul 5", a declarat șeful serviciilor de informații din Germania, Bruno Kohl, în cadrul unui eveniment organizat la Berlin săptămâna trecută.

Potrivit lui Eitvydas Bajarunas, fost ambasador adjunct la Misiunea Lituaniei pe lângă NATO la Bruxelles și în prezent cercetător la Centrul pentru Analiza Politicilor Europene (CEPA), la summitul NATO din iulie 2024, liderii aliați au reafirmat că, dacă operațiunile hibride împotriva statelor membre escaladează până la nivelul unui atac armat, acest lucru ar putea determina eventual invocarea articolului 5.

Însă experții spun că Rusia este conștientă de aceste calcule și probabil că va menține gravitatea atacurilor sub punctul care pare a fi un război total.

Conform propriei înțelegeri a NATO, "războiul hibrid presupune o interacțiune sau o fuziune a instrumentelor convenționale și neconvenționale de putere și a instrumentelor de subversiune", în timp ce acestea sunt învăluite în ambiguitate, făcând dificilă atribuirea și, prin urmare, o replică.

Guvernele europene au expulzat peste 700 de spioni ruși care se dădeau drept diplomați de când Moscova a invadat Ucraina în 2022. Însă atacurile hibride nu au încetat, iar Rusia continuă să se ascundă în spatele ambiguității.