Germania în 2023: mai extremistă și mai antidemocratică

Fiecare a douăsprezecea persoană din Germania are o viziune de extremă dreapta, relevă un studiu realizat de Universitatea din Bielefeld la comanda Fundației Friedrich Ebert (FES). Aceasta din urmă este apropiată din punct de vedere politic de Partidul Social-Democrat din Germania (SPD).

În cadrul acestui studiu reprezentativ, care se desfășoară o dată la doi ani începând din 2002, au fost intervievate aproximativ 2.000 de persoane cu vârste cuprinse între 18 și 90 de ani, în intervalul de timp ianuarie-februarie 2023. Potrivit studiului, opt la sută dintre acestea au o orientare clară de extremă dreapta. În sondajele anterioare, această cifră era de doar două-trei procente.

Tot mai mulți oameni își doresc o dictatură

În prezent, între cinci și șapte la sută din toate grupele de vârstă consultate sunt în favoarea unei dictaturi, cu un singur partid puternic și un conducător pentru Germania. De două ori mai mulți oameni vor aceasta, dacă ne raportăm la o medie înregistrată de-a lungul vremii.

Franziska Schröter, care conduce proiectul împotriva extremismului de dreapta la Fundația Friedrich Ebert, explică în prefața studiului simpatia tot mai mare pentru atitudinile autoritare. Ea afirmă că explicația rezidă în numeroasele crize din trecutul recent și din prezent:

"Consecințele pandemiei nu au fost încă depășite, criza climatică este în plină desfășurare iar din februarie 2022, invazia rusă în Ucraina a adus și mai multe incertitudini și temeri privind securitatea energetică sau creșterea prețurilor. Aceste crize multiple pot fi abordate în mod solidar și la nivel de comunitate ori mizând pe segrerare și excludere”.

Extremismul de dreapta este și o chestiune de bani

Studiul, intitulat "Centrul distanțat", este realizat de un trio grupat în jurul psihologului Andreas Zick din Bielefeld. El subliniază că atitudinile de extremă dreapta sunt cu atât mai răspândite cu cât persoanele în cauză câștigă mai puțini bani.

"Crizele sunt percepute de un număr tot mai mare de oameni ca fiind crize naționale. Iar ele îi afectează mai mult pe acei oameni care au mai puțin capital. În rândul respondenților cu venituri mai mici, unul din doi (48%) se vede afectat personal de crize, în comparație cu 27,5% dintre cei cu venituri medii și doar 14,5% dintre cei cu venituri mai mari”.

Încrederea în stat scade

Acest lucru este însoțit în mod invariabil de o scădere a încrederii în instituțiile statului și în funcționarea democrației, chiar dacă o majoritate clară susține în continuare această formă de guvernare. Însă 38 la sută au poziții conspiraționiste, 33 la sută populiste și 29 la sută dintre oamenii consultați au atitudini etno-autoritaristo-rebele.

Comparativ cu sondajul din timpul pandemiei (2020/2021), aceasta reprezintă o creștere medie de aproximativ o treime. În creștere este și scepticismul față de presa ”mainstream” sau chiar respingerea acesteia – nu mai puțin de 32 la sută dintre persoanele consultate în cadrul sondajului afirmă că presa ar fi în cârdășie cu lumea politică, față de 24 la sută în urmă cu doi ani.

Este democrația în pericol?

Nu puțini specialiști se întreabă cum poate fi oprită sau chiar inversată această evoluție. Omul de știință Andreas Zick spune că trăim vremuri în care apelurile ori politicile orientate spre bunăstare sunt doar parțial potrivite pentru a potoli conflictele, nemulțumirile și protestele.

"Vremurile de criză sunt vremuri în care oamenii sunt în mișcare și se repoziționează politic. Iar această poziționare se poate deplasa de la centru spre dreapta", spune autorul studiului. " Democrația este în pericol când oamenii de centru, care poate că nici măcar nu se consideră de extremă dreapta, adoptă atitudini de la marginea extremei drepte a societății”.

Șocuri produse de pandemie

Andreas Zick descrie cât de dificil este de evaluat acest fenomen, făcând referire la așa-numitul studiu privind autoritarismul, realizat de Universitatea din Leipzig în 2022. Potrivit acestui studiu, atitudinile de extremă dreapta au scăzut în al doilea an al pandemiei, dar nemulțumirea față de democrație era încă ridicată iar multe prejudecăți xenofobe erau larg împărtășite.

"Știm astăzi că extremiștii de dreapta au căutat unificarea și organizarea cu alte grupuri radicale de dreapta, orientate spre conspirație și împotriva democrației", spune Andreas Zick despre o evoluție care prindea avânt la acea vreme. O perioadă în care mulți s-au apropiat de mediul extremist și chiar au format celule teroriste.

Trimitere la dictatura nazistă

Pe acest fundal, directorul Institutului de Cercetare Interdisciplinară a Conflictelor și Violenței din Bielefeld consideră că studiile realizate o dată la doi ani fac parte din cultura amintirii și a comemorării în Germania. Cu referire explicită la dictatura național-socialistă din perioada 1933-1945, el spune:

"Național-socialismul a luat naștere în mijlocul societății și a fost susținut de aceasta, chiar dacă ideologia și implementarea societății fasciste, inclusiv propaganda, agitația, precum și teroarea de stat, au fost dezvoltate și puse în aplicare de o organizație nazistă”.

Mai mult de jumătate pentru valorile pretins germane

Studiul actual a întrebat oamenii cum ar trebui să se confrunte societatea cu numeroasele crize. Răspunsul: 53 la sută sunt în favoarea unei reveniri la soluția națională. Aceștia solicită izolarea de lumea exterioară și consideră că valorile, virtuțile și îndatoririle presupus germane sunt esențiale pentru a face față crizelor.