Bani mulţi pentru apărare şi puţini pentru statul social?

Cu o remarca aparent lipsită de importanță, cancelarul federal Olaf Scholz (SPD) a încins spiritele în rândul politicienilor de la Berlin. Într-un interviu acordat "Süddeutsche Zeitung", la sfârșitul săptămânii trecute, Scholz a declarat: "Scopul meu este ca, după expirarea fondului special, să finanțăm cheltuielile pentru Bundeswehr din bugetul general." Fondul special reprezintă cei 100 de miliarde de euro pe care guvernul condus de Scholz i-a pus la dispoziție acum doi ani, după atacul Rusiei asupra Ucrainei, pentru armata germană - finanțat din împrumuturi.

Se dublează cheltuielile pentru apărare?

Cu toate acestea, conform planurilor anterioare, banii vor fi epuizați până în 2027. Muniția a fost achiziționată, sistemele de arme scumpe au fost comandate, dar au fost calculate doar până în 2027. Experții au calculat că vor fi necesari 108 miliarde de euro după aceea. Necesarul este de peste două ori mai mare decât suma care fusese alocată anterior în buget pentru apărare, respectiv aproximativ 52 de miliarde de euro.

Ar trebui aceste costuri suplimentare să fie pur și simplu "economisite în altă parte", așa cum a menționat Scholz în interviu? O astfel de economie ar putea fi posibilă doar în cea mai mare poziție de pe lista de cheltuieli: cea pentru asistență socială. Anul acesta, statul alocă aproximativ 176 de miliarde de euro pentru sprijinirea persoanele fără loc de muncă, pentru alte grupuri dezavantajate social și pentru pensionari, reprezentând mai mult de o treime din întregul buget.

"Fără securitate nu există buget social"

Că Bundeswehr are nevoie evidentă de mai mulți bani, fără a şti clar de unde ar proveni aceștia, pentru a putea apăra țara și împotriva unei posibile agresiuni, crede și Roderich Kiesewetter, expert în apărare în cadrul opoziției conservatoare (CDU). Fostul soldat și actualul membru al Bundestagului este de acord cu reprezentanta Parlamentului pentru forțele armate, Eva Högl de la SPD. Högl estimează suma necesară pentru armată la 300 de miliarde de euro.

Kiesewetter se referă, într-un interviu acordat DW, la numeroasele crize care au lovit și Germania într-un timp foarte scurt: Războaiele din Ucraina și Orientul Mijlociu,de exemplu. El spune în interviul citat: "În această situație, este imperativ să spunem populației adevărul și să clarificăm că trebuie să prioritizăm și să facem schimbări, dacă vrem să continuăm să trăim în libertate și democrație." Fără securitatea necesară, economia va fi ruinată pe termen lung, alte restricții vor fi necesare și în bugetul social dacă, de exemplu, Ucraina ar fi înfrântă și alte milioane de oameni ar fi alungați.

A fost cancelarul înțeles greșit?

Concluzia lui Kiesewetter: "Consider că jocul cheltuielilor de apărare față de bugetul social este o dezbatere complet nepotrivită, având în vedere amenințările cu care se confruntă și Germania."

Cu toate acestea, agitația este mai mare în rândul social-democraților, partidul cancelarului, și al partenerului de coaliție, ecologiștii. Tancuri și arme în loc de ajutor social și pensii? Aceasta este în mare măsură esența multor titluri din Germania. Potrivit secretarului general al SPD, Kevin Kühnert, Scholz a fost înțeles greșit în interviu. La ARD, Kühnert a declarat că siguranța socială și siguranța teritorială a Germaniei, UE și NATO sunt "două fețe inseparabile ale aceleiași monede".

Ar trebui ca Germania să ridice limita de îndatorare?

Mai concret s-a exprimat colegul de partid al lui Kühnert, membrul Bundestag Ralf Stegner. Stegner a declarat pentru revista "Spiegel" că siguranța internă și externă nu trebuie "niciodată să fie puse în opoziție cu coeziunea socială". Prin urmare, "este necesar fie un fond special pentru modernizarea țării noastre, fie cel puțin o reformă a limitei de îndatorare". În contextul în care cheltuielile militare ar crește și în același timp cheltuielile sociale ar fi reduse pentru a respecta limita de îndatorare, de pe urma acestei situaţii ar perofita populiștii de dreapta, a avertizat Stegner.

Ricarda Lang, președinta Verzilor, este în favoarea unui fond special. Și despre asta este vorba într-adevăr: legea limitării îndatorării publice impune guvernului să nu facă noi împrumuturi în buget decât într-un cadru foarte limitat. În cazul Bundeswehr, guvernul a ales, prin urmare, construcția controversată a unui fond special. Acestea sunt noi datorii, care sunt contractate în afara bugetului. Cu toate acestea, guvernul nu poate înfiinţa nelimitat astfel de fonduri speciale, astfel s-ar putea interpreta remarca lui Scholz.

Cu toate acestea, președinta Verzilor, Ricarda Lang, consideră că un astfel de curs este realizabil. Ea a declarat recent: "Acesta ar fi un mod de a ne asigura că vom cheltui suficient pentru apărare." Lang a adăugat: "Finanțarea nu poate veni doar din bugetul curent. Trebuie să ne asigurăm că situația de securitate nu este pusă în opoziție cu securitatea socială din țară."

FDP este în favoarea unor realocări în buget

Cu toate acestea, cel mai mic partener de coaliție din guvern, FDP, formaţiunea liberală, pare să aibă mai puține probleme cu austeritatea socială. În "Spiegel", politicianul FDP expert în apărare Alexander Müller a declarat: "Avem nevoie de mai multe resurse pentru a finanța în mod durabil costurile cu personalul, combustibilii și munițiile. Ceea ce nu se face cu împrumuturi suplimentare, ci trebuie să reprioritizăm cheltuielile din bugetul normal."

Deși dezbaterea abia a început, deja pare să se învârtă în cerc: legea limitării îndatorării interzice noi datorii în buget, pentru a o schimba, guvernul are nevoie de o majoritate de două treimi în Bundestag și, prin urmare, și de voturile opoziției de la CDU și CSU. Aceasta respinge însă un astfel de plan. Deci, totuși, vor apărea noi fonduri speciale? Pare cea mai fezabilă variantă. Pentru că nimeni nu neagă că Bundeswehr trebuie modernizat urgent.