AfD se poticneşte înaintea europarlamentarelor

Liderii formaţiunii de extremă dreaptă Alternativa pentru Germania (AfD) au răsuflat uşuraţi. Alegerile regionale de duminica trecută din Turingia, în estul Germaniei, nu au fost pentru ei nici triumf şi nici dezastru. Iar în ajunul alegerilor europarlamentare se pare că niciun scandal internaţional sau conflict intern nu le-ar descuraja electoratul de bază.

Turingia este unul din bastioanele AfD. Condusă de unul din liderii săi proeminenţi, Björn Höcke, organizaţia AfD din Turingia a devenit cea mai mare formaţiune la nivel de land, fiind cotată în sondaje la 30 la sută din intenţiile de vot, cu mult peste 15-20 la sută, cât este media pe ţară a AfD.

Dar alegerile regionale locale de duminică, privite ca un barometru pentru alegerile europarlamentare din iunie şi pentru alegerile regionale legislative din septembrie, nu s-au soldat cu "valul albastru" (culoarea AfD), pe care unii îl anticipaseră. Chiar dacă partidul a obţinut la urne cu opt procente mai mult decât la alegerile din 2019, însumând 26 la sută, el nu a reuşit să cucerească nicio primărie. Nouă candidaţi ai AfD au rămas în cursă pentru primării, şi se vor prezenta la al doilea tur de scrutin în săptămânile viitoare.

Săptămână de groază pentru AfD

Cu toate acestea AfD se situează adesea în sondaje pe locul doi la nivel naţional, în urma formaţiunii creştin-democrate CDU şi înaintea social-democraţilor cancelarului Olaf Scholz. Şi asta în ciuda relatărilor negative care apar aproape zilnic în presă, legate de rasism, trădare şi corupţie.

Săptămâna trecută a fost o calamitate pentru AfD. Formaţiunea s-a trezit exclusă din grupul ei din Parlamentul European, după ce candidatul AfD de frunte la europarlamentare, Maximilian Krah, a declarat pentru un ziar italian că nu toţi membrii organizaţiei naziste SS au fost criminali. Krah, care este unul din liderii în ascensiune ai AfD graţie diatribelor sale populiste pe TikTok, s-a retras din campanie şi a demisionat din comitetul de conducere al formaţiunii. El fusese şi înainte în dificultate după ce un membru al echipei sale fusese arestat, fiind bănuit de spionaj în favoarea Chinei.

Aceasta s-a întâmplat cu doar câteva zile înainte ca liderul din Turingia, Höcke, să fie amendat cu 130.000 de euro de un tribunal regional fiindcă a rostit un slogan nazist interzis. Şi aliaţi europeni au luat distanţă faţă de AfD. Într-un interviu acordat săptămâna trecută postului Europe 1 TV, Marine le Pen, lidera formaţiunii populiste de dreapta Rassemblement National (RN) din Franţa a criticat AfD spunând că "merge dintr-o provocare în alta" şi oferă unor "grupuri radicale" prea multă libertate.

Liderii naţionali ai AfD, Alice Weidel şi Tino Chrupalla, au admis în reacţie că formaţiunea a suferit "pagube masive în campania electorală în desfăşurare, pretextul fiind oferit de Krah".

Ulterior, Weidel le-a declarat simpatizanţilor la un miting electoral că este crucial pentru AfD să iasă întărită din această criză. "Astfel de zile, astfel de momente când lucrurile nu merg atât de bine, sunt întotdeauna şi o oportunitate de a învăţa lecţia, de a continua să creştem şi a deveni tot mai profesionişti", a afirmat ea.

Neafectaţi de scandal

Dar după cum au demonstrat şi alegerile din Turingia, pagubele suferite de partid au fost limitate. "O mulţime de oameni votează în continuare AfD", a declarat politologul André Brodocz, profesor la Universitatea din Erfurt. "AfD reuşeşte să dea o altă interpretare acestor scandaluri. Din perspectiva votanţilor partidului nu comportamentul politicienilor AfD este scandalos, ci comportamentul celor care fac publice scandalurile în cauză".

La fel, oamenii din Turingia nu par impresionaţi de faptul că serviciul regional de informaţii califică din 2021 organizaţia regională a AfD drept "dovedit de extremă dreaptă" şi o ameninţare pentru "ordinea liberă şi democratică" din Germania. În opinia lui Oliver Lembcke, politolog în cadrul Universităţii din Bochum, aceasta se explică prin simpatiile unora din alegătorii AfD. "Ei au ceva votanţi de extremă dreaptă care apreciază faptul că formaţiunea are această aripă de extremă dreaptă".

Pe lângă aripa de extremă dreaptă AfD este votată şi de un segment mai mare din populaţie, alcătuit din oameni nemulţumiţi de prestaţia principalelor partide.

Pentru DW, Lembcke a declarat: "Nemulţumirea acestor oameni a crescut mult, ajungând aproape la nivelul resentimentelor". Dezaprobarea lor este atât de profundă, "încât nu se referă doar la politicieni şi partide, ci la întreg sistemul politic".

Aceste profunde nemulţumiri par să facă AfD imun la scandaluri. Când un lider al AfD este condamnat pentru un delict, sau acuzat că este spion străin, pentru electoratul partidului acestea sunt doar dovezi suplimentare privind corupţia din sistem.

Date fiind toate acestea, în ajunul alegerilor europarlamentare AfD se poate baza pe un bloc solid de suporteri care nu mai urmăresc presa mainstream, pe care o consideră mincinoasă. "Dacă mass media scrie despre scandaluri, ei nu vor citi nimic, sau dacă citesc, vor crede că totul nu este adevărat", a explicat Lembcke. .

Nici faptul că grupul de extremă dreaptă Identitate şi Democraţie din Parlamentul Europen a decis să excludă AfD din rândurile sale nu va afecta probabil performanţa formaţiunii la apropiatele alegeri europarlamentare. Potrivit sondajelor, va obţine în jur de 15-20 la sută, acesta fiind rezultatul aşteptat şi în urma unor alegeri generale la nivel naţional.

"Oricum este un partid al euroscepticilor", a afirmat Lembcke. "Cred că pentru electoratul AfD este o nouă ocazie să-şi exprime scepticismul faţă de sistemul UE. Iar pentru politicieni cum este Krah, miza nu este a fi eficient în Europa sau a fi parte a procesului democratic european".