Cum văd germanii alegerile europene

”Politici & Popcorn” scrie pe afișul de campanie electorală cu care SPD a invitat oamenii la un cinematograf din Eberswalde. În micul oraș din landul Brandenburg, la nord de Berlin, se va întâlni cu alegătorii Katharina Barley, vicepreședintă a Parlamentului European. La apropiatele alegeri europene va fi candidatul cap de listă al social-democraților.

Îi va sta alături în fața publicului votant Marie Glißmann, o social-democrată din Brandenburg candidată, și ea, la un mandat de eurodeputat. Cele două politiciene vor să le vorbească cetățenilor despre politicile UE și să le explice cât de importante sunt alegerile europene pentru populația rurală.

Membrii SPD din Eberswalde au pregătit asiduu evenimentul. Au fost distribuite 2500 de invitații, au fost agățate 39 de afișe în tot orașul, a fost închiriată sala mare a cinematografului Movie Magic și au fost comandate pungi de floricele de porumb. Președintele filialei locale a SPD, Kurt Fischer, a atras atenția că ”mulți probabil nu vor veni”, temperând anticipativ așteptările. De vină în primul rând ar fi vremea, prea frumoasă.

Și, cu toate că nu avea speranțe prea mari, Fischer a fost foarte dezamăgit când a văzut doar 20 de cetățeni pe scaune, de-a lungul serii. Tânărul de 24 de ani și-ar fi dorit puțin mai mult interes din partea cetățenilor. ”Alegerile federale, în care ai senzația că ai un cuvânt de spus în privința desemnării viitorului cancelar, sunt probabil mai atractive”.

Ucraina este un subiect fierbinte în estul Germaniei

Atrag politicienii care polarizează. La începutul lunii mai, la Eberswalde s-a aflat Marie-Agnes Strack-Zimmermann, principala candidată a FDP la alegerile europene. Au venit atunci la evenimentul liberalilor 150 de cetățeni, spune Fischer. Dar s-au strâns și 150 de contramanifestanți. Strack-Zimmermann, în prezent membră a Bundestagului, este un politician controversat și vrea mai multe livrări de arme în Ucraina, o propunere cu care fiecare a doua persoană din estul Germaniei nu este de acord.

Katharina Barley vorbește și ea despre Ucraina la Eberswalde. Despre încercarea președintelui rus Vladimir Putin de a dezbina Uniunea Europeană, cu ajutorul premierului ungar Viktor Orban. Este în interesul Kremlinului să existe mai mulți naționaliști și populiști de dreapta în UE și în Parlament comunitar. Ei nu vor o Europă unită și prezența lor în legislativul european va slăbi Uniunea.

Despre trenuri și lupi

Discursul lui Barley se concentrează pe consolidarea democrației în UE. Cetățenii pun însă alte întrebări, semn că alte lucruri îi preocupă mult mai mult. De exemplu, extinderea transportului public local în regiunile rurale. Este nevoie de câteva ore pentru a ajunge din Potsdam, capitala landului Brandenburg, la Eberswalde, se plânge o femeie.

Lupii - o specie strict protejată conform legislației europene - sunt și ei o problemă: în Brandenburg s-au înmulțit atât de mult încât acum există acolo cea mai densă populație din lume. Fermierii, în special, sunt supărați că nu au voie să împuște lupii. Peste 25.000 de oi sunt crescute în Brandenburg iar lupii atacă în mod regulat turmele și ucid animale.

Entuziasmul a abandonat locul în urmă cu zeci de ani

Urmează la microfon Marie Glißmann. Își lasă jos punga de popcorn și promite că va susține la Bruxelles preocupările fermierilor și ale populației rurale, care îi sunt la inimă. Există progrese pe tema lupilor și există finanțare UE pentru extinderea rețelei feroviare.

Rarii spectatori dau din cap, dar fără prea mult entuziasm. Social-democratul local Kurt Fischer observă că politicile europene sunt teme prea îndepărtate pentru mulți oameni. Acest lucru se reflectă și în prezența la vot, care, la Eberswalde, a fost de doar 45% la ultimele alegeri europene din 2019.

Fischer speră că vor ieși mai mulți la vot de data aceasta, mai ales că în Brandenburg - ca și în alte opt landuri federale - vor fi realese, tot pe 9 iunie, și consiliile județene și cele comunale. ”Oamenii tind să meargă la alegeri locale, în care votează chipuri cunoscute, și pot pune în același timp ștampila și pe buletinul pentru alegerile europene”.

Fiecare a doua persoană nu votează

Prezența la vot la alegerile europene din Germania a fost întotdeauna mai mică decât la scrutinele pentru Bundestag (parlamentul federal). O adevărată criză a fost consemnată între 1999 și 2014, când la nivel național au votat mai puțin de jumătate dintre germani. Abia în 2019 prezența la vot a crescut din nou, ajungând la puțin peste 60%.

Într-un sondaj Deutschlandtrend (Tendința Germaniei), de curând realizat de institutul de cercetare a opiniei infratest-dimap pentru postul public de televiziune ARD, 48% dintre germani au declarat că au puțin sau deloc interes pentru alegerile europene din 9 iunie.

Nemulțumire față de SPD, Verzi și FDP

Studiul a urmărit și preferințele electoratului pentru alegerile europene și pentru cele federale. Dreapta conservatoare, CDU/CSU, în opoziție în Bundestag, conduce în ambele intenții de vot. Cele trei partide aflate la putere în Germania, SPD, Verzii și FDP, au cote relativ slabe iar scorul de la europene va fi nota de plată pentru nivelul ridicat de nemulțumire față de guvernul federal.

În opinia premierul bavarez Markus Söder, președintele CSU, alegerile europene ”sunt și alegeri naționale, așa că trebuie să le gândim împreună”. Aceasta înseamnă că strategii electorali ai celor două partide de centru-dreapta (creștin-democrat și creștin-social) ar trebui să abordeze deopotrivă problemele europene și pe cele germane. Nici nu e complicat, deoarece subiectele majore sunt congruente.

În sondajul amintit, realizat la începutul lunii mai, germanii au nominalizat problema azilului și imigrației drept cea tema fundamentală a UE, urmată de conflictele și amenințările de politică externă. În aprilie, aceleași răspunsuri au fost date la întrebarea despre cele mai mari probleme ale Germaniei.

AfD: ”Țara noastră are prioritate!”

CDU a decis la recenta sa conferință de partid că dorește să înăsprească semnificativ politica de azil. În spatele acestui angajament se află și speranța de a fura voturi de la Alternativa pentru Germania (AfD), partidul de extremă dreaptă care defilează în campania electorală europeană sub sloganul „Țara noastră are prioritate!”. UE ar trebui redusă la o comunitate economică și de interese. Unul dintre liderii politici din AfD, Björn Höcke, susține chiar că UE ar trebui să moară.

Împotriva AfD nu luptă doar contracandidații electorali. Peste 30 de mari corporații germane și-au unit forțele în inițiativa ”Susținem valorile” și fac apel la cei peste 1,7 milioane de angajați ai lor din Germania să ia, la alegerile europene, poziție împotriva urii, populismului și extremismului, argumentând că deschiderea și diversitatea sunt baza prosperității germane.

Avantajele UE, prea evidente pentru a mai fi băgate în seamă

Șeful Uniunii Creștin-Sociale (CSU) Söder se plânge că, pentru mulți cetățeni din Germania, avantajele UE au devenit atât de evidente, încât aproape nimeni nu se mai gândește la ele. Pe lângă prosperitatea economică, frontierele deschise și libertatea de călătorie, Europa unită a adus, mai ales, pacea Germaniei: ”Ne dăm seama abia astăzi ce bun valoros avem, când vedem ce se întâmplă în afara UE”.

Alegerile europene au parte de prea puțină atenție nu doar din partea cetățenilor, dar și în spațiul public și în mass-media. ”Imaginați-vă: dacă am avea acum alegeri federale sau una din acele duminici în care se desfășoară simultan două sau trei alegeri de land, ce agitată ar fi atmosfera, din două în două zile ar fi publicate sondaje și în fiecare zi s-ar difuza discuții electorale”.

Hărțuire și agresivitate

Chiar și în orășelul Eberswalde din Brandenburg, alegerile locale sunt mult mai vizibile decât cele europene. Acest lucru este evident din numărul de afișe electorale. Este mult mai multă publicitate pe probleme locale, cum ar fi deficitul de medici în zonele rurale.

Dar există și o suprapunere: fie că este vorba despre scrutinul european, fie despre cel local, starea de spirit față de politicieni nu a fost niciodată atât de agresivă ca acum. Kurt Fischer povestește că au fost distruse afișe electorale, că nu lipsesc atacurile verbale și chiar insultele. Adesea, acestea vin dinspre extremiștii de dreapta: cuvântul ”instigator” sau sloganuri precum ”Cine ne-a trădat? Social-democrații!” se fac din nou auzite. Sunt expresii care datează din 1930 și vin din discursul naziștilor.

Adaptare după un articol publicat pe DW-Deutsch.