Gaza: Când ajutorul umanitar se loveşte de obstacole

La punctul de trecere a frontierei Rafah, între Egipt şi Fâşia Gaza, pasajul are doar câţiva metri lăţime. Camioanele trec unul după altul. Şoferii, care au reuşit să ajungă până aici, au trecut prin proceduri anevoioase.

Bunurile pe care le transportă au fost încărcate în Iordania sau Egipt. În portul cargo israelian Ashdod sunt blocate, din luna ianuarie, mii de tone de ajutoare, cărora guvernul israelian le refuză intrarea în Fâşia Gaza, deoarece ar urma să fie distribuite de organizaţia umanitară palestiniană UNRWA. Israelul acuză câţiva angajaţi ai organizaţiei UNRWA de implicare directă în atacurile teroriste de pe 7 octombrie, comise de organizaţia teroristă Hamas, şi respinge cooperarea cu acest ONG.

Controale severe, procese complicate

Ajutoarele a căror distribuire este permisă sunt transportate prin deşert, dar nu direct în Gaza. Trecerea convoaielor umanitare este posibilă şi obligatorie doar prin cele două puncte de control israeliene de la graniţa cu Egiptul. TIR-urile sunt atent verificate fie în Nitzana, fie în Kerem Shalom - punct deschis, între timp, în direcţia Gaza, dar numai pentru ajutorul ONU. Toate celelalte camioane sunt trimise la Rafah, unde au de aşteptat la cozi kilometrice. În cazul anumitor transporturi, durează zile sau chiar săptămâni întregi, până ajung la civilii din Gaza.. 

"Peste o mie de camioane cu alimente sunt pregătite să pornească spre Fâşia Gaza", explică Martin Frick, directorul biroului german al Programului Alimentar Mondial (PAM) al ONU. Dar controalele severe, protestele israelienilor împotriva livrărilor şi situaţia catastrofală din Gaza încetinesc foarte mult ajutorul extern.  

Pe partea israeliană, responsabil cu organizarea ajutoarelor umanitare este "Biroul de coordonare a activităţilor guvernamentale în teritoriile palestiniene" (COGAT), al Ministerului Apărării. Convoaiele umanitare sunt verificate conform liniilor directoare ale acestuia. COGAT listează cu minuţiozitate câte ajutoare ajung în Gaza. Pe 7 martie 2024, s-a permis intrarea a 273 de camioane. În trecut au fost, însă, semnificativ mai puţine.   

"De fapt, ar fi nevoie să treacă graniţa zilnic cel puţin 300 de camioane", spune Martin Frick. "De când au fost deschise cele două puncte de trecere, lucrul ăsta s-a întâmplat doar o singură dată. "Înainte de începerea ostilităţilor, în Gaza treceau zilnic 500 de camioane încărcate. "La începutul conflictului, în două luni şi jumătate, am putut să transportăm în Fâşia Gaza cantitatea de provizii pe care, în mod normal, am livra-o într-o săptămână", explică Frick. Regiunea este "complet înfometată" şi are nevoie "de livrări masive", adaugă el.

Motivul refuzului: "Dubla utilizare"

Cea mai mare îngrijorare a Israelului este că materiale militare ar putea ajunge în mâinile organizaţiei teroriste Hamas prin intermediul transporturilor umanitare. De aceea, fiecare camion este sever controlat. Mai ales aşa-numitele bunuri cu "dublă utilizare" necesită o aprobare specială pentru a putea fi introduse în Gaza. Este vorba despre mărfuri, pe care civilii le-ar putea folosi şi în scopuri militare. Inspectorii israelieni au multă libertate de decizie în evaluarea bunurilor cu "dublă utilizare".  

Organizaţia israeliană pentru drepturile omului, "Gisha", urmăreşte, de ani de zile, care bunuri intră în această categorie. Unele sunt listate detaliat, altele sunt doar vag descrise, cum ar fi "echipamentul pentru comunicare". În februarie 2023, organizaţia ajungea la concluzia că lista cu articole "Dual Use", a căror intrare în teritoriile palestiniene este interzisă, depăşeşte cu mult standardele recunoscute internaţional. 

Sunt restricţii pe care organizaţiile umanitare internaţionale le resimt din plin. De exemplu, în cadrul controalelor, inspectorii israelieni au refuzat stâlpii pentru corturi, pe motiv că sunt confecţionaţi din metal. Se pare că şi anestezicele, tuburile cu oxigen şi sistemele de filtrare a apei au fost respinse. Sacii de dormit n-au fost acceptaţi pe motiv că au fermoare, iar seturile pentru igienă feminină , din cauza cleştilor pentru manichiură, a declarat pentru CNN şefa agenţiei americane a organizaţiei "Salvaţi copiii", Janti Soeripto.

"Am aflat că dacă doar un singur articol este respins, tot camionul este întors din drum şi procesul de expediere a ajutoarelor trebuie reluat de la capăt - lucru ce poate dura şi săptămâni întregi", a afirmat, la rândul său, senatorul american al statului Maryland, democratul Chris van Hollen, după o călătorie în Orientul Mijlociu, la mijlocul lunii ianuarie. 

Într-un interviu acordat DW, reprezentantul biroului german al PAM, Martin Frick, menţiona că numeroase tranşe de ajutor umanitar au fost refuzate: "Luna trecută, din 24 de convoaie umanitare anunţate în nordul Fâşiei Gaza, au primit aprobare doar şase".

COGAT respinge acuzaţiile anumitor organizaţii de asistenţă umanitară, conform cărora importul anumitor bunuri în Gaza este refuzat pauşal. "Israelul sprijină, încurajează şi înlesneşte introducerea ajutoarelor umanitare pentru civili şi pentru infrastructura medicală şi alte infrastructuri critice în Fâşia Gaza", se menţionează într-un comunicat.

"Volumul ajutorului depinde, între altele, de capacitatea organizaţiilor umanitare din Fâşia Gaza de a-l absorbi", mai scrie pe pagina web a COGAT. 

Gaza: Prăbuşirea ordinii publice

Într-adevăr, capacităţile sunt limitate. Rafah, în sudul Fâşiei Gaza, este supraaglomerat. Aproximativ 1,4 milioane de palestinieni s-au refugiat în acest oraş. "Încă mai putem ajunge la oameni. Cel puţin îngrijirea femeilor şi a copiilor este mai puţin catastrofală comparativ cu cea din nord", afirmă Martin Frick. "Pe fondul disperării generale, ne este mult mai greu să ajungem şi în nord."

Acolo, străzile sunt parţial distruse şi aproape impracticabile din cauza atacurilor în desfăşurare. Frecvent, problema ar fi şi lipsa permiselor de trecere din partea armatei israeliene, dar cea mai mare problemă este următoarea: "Nu treci cu camioane pline pe lângă oameni înfometaţi. Pur si simplu nu funcţionează!", explică Frick.

Şeful PAM Germania vorbeşte despre un colaps al ordinii şi siguranţei publice în Fâşia Gaza. Pe 29 februarie, în timpul unui asalt comis de către civili asupra unui convoi umanitar, şi-au pierdut viaţa cel puţin 112 palestinieni. În ce măsură au tras asupra civililor înfometaţi soldaţii israelieni, încă nu se ştie. Ancheta este în derulare.

"Şi convoaiele noastre au fost luate cu asalt iar şoferii au fost bătuţi", povesteşte Frick. "Avem camioane care s-au întors găurite de gloanţe şi care au fost jefuite pe traseu", adaugă el. Toate aceste acţiuni sunt expresie a "purei disperări" şi consecinţa a luni întregi de slabă aprovizionare. 

Ajutoare umanitare pe calea aerului şi a apei?

Pentru a veni mai mult în sprijinul civililor din Gaza, iordanienii şi ulterior aviaţia americană au început să livreze provizii aruncând pachete din avion. Expedierea pe calea aerului este mult mai costisitoare comparativ cu cea pe cale terestră, iar cantităţile distribuite astfel sunt mult mai mici, estimează PAM.  

În plus, nu toate ajutoarele pot fi aruncate din avion. Este cazul echipamentelor medicale. La sol, unde ajung ajutoarele, au loc scene dramatice, în care oameni disperaţi se luptă să prindă câte ceva. "Livrările direct din avion sunt cele mai dificile, cele mai scumpe şi cea mai puţin precisă metodă de a oferi ajutor", mai spune Martin Frick.

Planurile conform cărora SUA ar intenţiona să amenajeze un port temporar în Gaza pentru a permite accesul ajutoarelor umanitare în nord sunt greu de aplicat. Improvizarea unui port ar dura săptămâni întregi - timp de care populaţia înfometată din nord s-ar putea să nu mai dispună. Ca soluţie de avarie, pachetele cu ajutoare ar putea fi aduse la ţărm în ambarcaţiuni mai mici. 

Condiţia prealabilă pentru o rapidă aprovizionare a civililor, menţionează Martin Frick, ar fi "o încetare a focului şi deschiderea altor puncte de trecere a frontierei. Ne-ar ajuta enorm dacă s-ar deschide punctul de trecere Eres, în nord, şi dacă am putea folosi portul israelian Ashdod - la mai puţin de 30 de mile nord de Fâşia Gaza. Dacă am putea utiliza şoselele care străbat Fâşia Gaza, am putea asigura logistica la un alt nivel ca până acum."