Analiză: Frigul, arma Rusiei împotriva transnistrenilor

În noaptea de revelion, Ucraina va sista tranzitul gazelor rusești prin teritoriul său, iar regiunea transnistreană se va pomeni în colaps. Gazul rusesc livrat gratis în Transnistria, timp de peste trei decenii, a ținut în viață regimul separatist pro-rus de la Tiraspol din 1992 până în prezent. Acesta a fost proiectul politic al Kremlinului, care a costat Rusia peste 10 miliarde de dolari (datoria acumulată de Tiraspol până în prezent). Peste 90% din așa-zisa „economie transnistreană” e construită pe gaz gratis. Dispariția gazului ar lăsa fără loc de muncă zeci de mii de oameni. Din punct de vedere social, Transnistria s-ar confrunta cu o dramă în plină iarnă, deoarece, având mereu gaz la preț infim (0,05 eurocenți per cub) nici măcar gospodăriile casnice nu au dezvoltat metode alternative de încălzire. Riscul izbucnirii unui val de refugiați interni (de pe malul stâng pe malul drept al Nistrului) ar fi iminent. Acesta ar afecta semnificativ Chișinăul atât economic, cât și politic, mai ales în contextul alegerilor parlamentare din 2025.  

Dorin Recean: „Putin ține ostatici oamenii din regiunea transnistreană” 

„Vom ajuta, dar nu vom discrimina cetățenii din dreapta Nistrului (Chișinăul). Pentru resursele energetice trebuie plătit. Gazul pe gratis a fost o momeală. Acum vedeți și voi acest lucru”, a menționat premierul moldovean Dorin Recean într-un mesaj adresat joi locuitorilor din regiunea transnistreană de la tribuna Parlamentului. „Dacă cineva mai are iluzii că Rusia are grijă sau protejează oamenii din regiunea transnistreană, acum trebuie să fie clar pentru toți că Putin îi ține ostatici și-i folosește pentru a destabiliza Republica Moldova și regiunea. Putin vrea să lase oamenii din stânga Nistrului în frig, fără venituri, fără pensii și fără salarii. Vor încerca în continuare să ne convingă că noi singuri suntem de vină. Regimul de la Kremlin, în esență, vrea ca bugetul nostru să fie împovărat de costuri legate de energia electrică, de criza umanitară din stânga Nistrului, așa încât să rămână resurse limitate pentru pensii și ajutoare sociale. Iar, după aceasta, slugile Kremlinului de la Chișinău să speculeze în viitoarele alegeri parlamentare pe seama sărăciei și crizei economice”, a menționat premierul. 

Chișinăul a elaborat 29 de planuri de intervenție în cazul refuzului „Gazprom” de a utiliza ruta alternativă (gazoductul transbalcanic) pentru a-și onora angajamentele contractuale privind livrarea gazelor în stânga Nistrului. Contractul obligă „Gazprom” să livreze gazele până la hotarul Republicii Moldova. Concernul rus nu a rezervat însă capacități pentru Transnistria pe gazoductul transbalcanic, iar ultima zi când mai poate face asta este 16 decembrie 2024. 

Gazprom și agenții ruși de la Chișinău presează Guvernul să negocieze cu Kievul 

Rusia, regimul separatist de la Tiraspol și opoziția pro-rusă din Parlamentul de la Chișinău încearcă să preseze Guvernul moldovean să negocieze cu Kievul menținerea tranzitului de gaze rusești și după 1 ianuarie 2025. În ultimele zile, toți cei menționați mai sus au încercat la unison să-i atribuie guvernării de la Chișinău întreaga vină pentru ceea ce ar urma să se întâmple în Transnistria după anul nou. În timpul dezbaterilor parlamentare de joi noaptea vizând instituirea stării de urgență în energetică, deputații pro-ruși din legislativul de la Chișinău l-au acuzat pe Recean că nu vrea să negocieze cu Kievul tranzitul gazelor spre Transnistria, iar președintei Maia Sandu i-au reproșat că refuză să meargă la Moscova să discute cu Putin despre gaz. 

Chișinăul a cumpărat gaz de pe piața europeană pentru toată perioada rece. Autoritățile dau asigurări că nu există vreun risc ca partea dreaptă a Nistrului să rămână fără gaze. În plus, Guvernul a intervenit și în acest an cu un program de compensații, pentru a atenua impactul majorării tarifelor asupra familiilor cu venituri mici, vulnerabile din punct de vedere energetic. Dar dacă în Transnistria nu va mai ajunge gaz rusesc (gratis), Chișinăul s-ar putea confrunta cu pene de curent, deoarece în prezent cumpără 95% din necesarul de energie electrică de la Cuciurgan – o centrală din Transnistria, gestionată de o companie rusească.  

Chișinăul s-ar putea confrunta cu deficit de curent 

Curentul (produs pe bază de gaz rusesc) achiziționat de Chișinău din stânga Nistrului este mult mai ieftin decât cel pe care Republica Moldova l-ar putea cumpăra din România sau din UE. Asta înseamnă că, dacă centrala de la Cuciurgan nu va mai livra curent spre Chișinău, consumatorii de pe malul drept vor plăti mult mai scump pentru energia electrică. În plus, liniile electrice care leagă cele două maluri ale Prutului (România și Republica Moldova) intersectează Ucraina și sunt mereu bombardate de Rusia. În 2022, această schemă energetică extrem de vulnerabilă a fost utilizată de Chișinău aproape două luni, timp în care Moldova s-a scufundat în beznă totală de câteva ori din cauza atacurilor cu rachete rusești asupra infrastructurii energetice ucrainene. Mai mult, chiar dacă vine spre Chișinău din România sau din UE, energia electrică trece oricum prin nodul energetic al Centralei de la Cuciurgan din Transnistria, deoarece așa fost construit sistemul electric al Moldovei în perioada sovietică. Din punct de vedere energetic, guvernările de până acum de la Chișinău au lăsat țara la discreția Rusiei și a administrației separatiste pro-ruse de la Tiraspol, fără a construi vreo alternativă timp de peste 35 de ani. Abia acum se construiește, în ritm alert, o linie electrică puternică, de 400 kilovolți, Isaccea-Vulcănești-Chișinău, care va conecta direct sistemul energetic al Moldovei la cel al României. Această linie ar urma să fie dată în exploatare la sfârșitul anului 2025. 

„În lipsa energiei de la Cuciurgan, vom aproviziona Republica Moldova din rețeaua europeană ENTSO-E, în special din România. Acum, capacitatea de import a energiei electrice în Moldova este limitată la 315 MW prin interconexiunea cu România. Este insuficient pentru a acoperi cererea în orele de vârf pe malul drept”, a explicat Dorin Recean. 

România a activat un plan de criză pentru a ajuta Republica Moldova  

Ministrul român al Energiei, Sebastian Burduja, susține că România colaborează cu autoritățile din Republica Moldova și de la nivel european pentru a gestiona situația unui scenariu de criză. El a dat asigurări că Bucureștiul va fi alături de Chișinău și a anunțat că, în acest sens, a fost activat un plan de acțiuni: „Frații noștri de peste Prut au nevoie de ajutorul României în fața presiunilor imense pe care Rusia le pune în ceea ce privește accesul la energie. Nimic nu este mai rău decât să fii dependent de cei care își folosesc resursele nu pentru dezvoltare, nu pentru a ajuta, ci ca armă și șantaj. Republica Moldova a intrat în stare de urgență în sectorul energetic și, așa cum am făcut până acum, nu doar în baza acordurilor pe care țările noastre le au, dar și a altor lucruri care ne unesc și ne vor uni mereu, vom fi alături de Chișinău”, a menționat Burduja pe o rețea de socializare. 

Potrivit lui, România are resursele necesare pentru a sprijini Republica Moldova, dacă situația o va cere: „România are o datorie și Europa are datoria să nu abandoneze Republica Moldova și Ucraina în fața agresiunilor venite de la Est, fie ele sub forma tancurilor, rachetelor și urii, fie prin șantajul barbar în sectorul energetic”, a conchis oficialul român. 

Deputații pro-ruși din Parlamentul de la Chișinău (principalii beneficiari electorali ai voturilor populației din Transnistria) nu au votat joi pentru instituirea stării de urgență în energetică – pârghie prin care Guvernul de la Chișinău vrea să ajute populația din regiunea transnistreană. În legătură cu aceasta, Dorin Recean le-a transmis parlamentarilor din opoziția pro-rusă: „Dacă ați avea un gram de cinste, ați spune cetățenilor adevărul – că Moldova nu intră în criză energetică, ci că Kremlinul face tot posibilul pentru a folosi energia și frigul împotriva oamenilor din Transnistria”. 

O reintegrare rapidă a Moldovei, riscantă și costisitoare 

Criza umanitară pe care Rusia pare dispusă să o genereze în Transnistria în această iarnă ar putea naște oportunitatea reintegrării firești și pașnice a Republicii Moldova. Proiectul este unul complicat, cu riscuri mari, dar este unul din cele 29 de planuri pe care Chișinăul le-a elaborat pentru a gestiona situația după 1 ianuarie 2025. Conform calculelor Chișinăului, costul acestui proiect ar depăși 3 miliarde de euro în următorii trei ani. Fără sprijin extern substanțial, un astfel de proiect ar zdruncina Moldova și ar îndepărta aderarea țării la UE. Iată de ce Chișinăul înclină mai degrabă spre o reintegrare graduală, inclusiv pentru a diminua riscurile extinderii crimei organizate și a armelor aflate în gestiunea formațiunilor paramilitare din stânga Nistrului asupra întregii republici. 

Discuții între Chișinău și Tiraspol în legătură cu criza care se apropie au loc zilnic. Administrația separatistă de la Tiraspol a instituit „stare de urgență economică”. Măsurile includ raționalizarea consumului de resurse energetice și crearea rezervelor. În cazul întreruperii furnizării gazului rusesc, centrala de la Cuciurgan va funcționa la capacitate minimă pe bază de cărbune. Aceasta înseamnă cel mult 50 de zile de funcționare la capacitate minimă și doar pentru asigurarea strictului necesar de energie electrică a populației din regiunea transnistreană. Numai că în situația în care centrala de la Cuciurgan nu mai vinde curent Chișinăului, Transnistria se va pomeni cu o gaură bugetară de peste 50%. Gravitatea situației este amplificată și de faptul că o altă întreprindere gigantică din regiunea transnistreană – Uzina Metalurgică de la Râbnița, care asigura alte 30% din veniturile bugetare ale Transnistriei – deja și-a sistat activitatea. Și asta pentru că rachetele rusești lansate asupra Ucrainei au distrus liniile electrice de pe teritoriul ucrainean prin care această uzină era alimentată cu energie electrică. 

Regimul separatist caută 87.000 de pâini zilnic pentru populație 

Deși simulează o anumită stare de calm și continuă să mizeze pe o „intervenție salvatoare” a Rusiei, administrația separatistă de la Tiraspol recurge la gesturi ce-i trădează starea de panică. Una din preocupările majore ale așa-numitului „executiv” de la Tiraspol în aceste zile este asigurarea producerii a aproximativ 87.000 de pâini zilnic pentru regiunea transnistreană în condiții de criză energetică. 

Conform estimărilor Chișinăului, în cazul în care în noaptea de revelion furnizarea gazului rusesc în stânga Nistrului va fi sistată, faza acută a crizei umanitare în stânga Nistrului va începe în a doua jumătate a lunii ianuarie.