Analiză: Moldova, în pragul unei noi crize energetice

„Urmează o iarnă foarte grea”, a avertizat miercuri, în cadrul ședinței Guvernului de la Chișinău, premierul Dorin Recean. În noaptea de Revelion expiră contractul de tranzit dintre Rusia și Ucraina, iar Kievul a anunțat că nu va semna un nou acord cu agresorul rus. În aceste condiții Transnistria va rămâne fără gaze. 

Ministrul Parlicov a mers la „Gazprom” să întrebe furnizorul rus dacă va utiliza rutele revers alternative (mult mai costisitoare) pentru a livra gaze în regiunea transnistreană, așa cum prevede contractul încheiat cu „Moldovagaz”. Oficialul moldovean s-a întors la Chișinău fără un răspuns clar, așa că Guvernul activează planul de criză. 

O criză umanitară ce poate genera reintegrarea țării 

Sistarea gazelor în regiunea transnistreană a Republicii Moldova ar conduce la o criză umanitară căreia Chișinăul va trebui să-i facă față. „Acești oameni riscă să rămână fără căldură și electricitate în plină iarnă. Sunt cetățenii noștri și avem responsabilitatea să găsim soluții pentru a preveni o catastrofă”, a menționat Recean. 

O catastrofă umanitară în regiunea transnistreană ar însemna inclusiv un val de refugiați interni de câteva sute de mii de persoane dinspre Tiraspol spre Chișinău, căruia autoritățile moldovene nu-i vor putea face față. Anterior, în cadrul unui interviu pentru DW, ministrul Energiei, Victor Parlicov, menționa că în cazul în care Rusia nu va mai livra gaz gratis (datoria constituie 10 miliarde de dolari) în regiunea transnistreană, Chișinăul va trebui să-și asume o parte din plățile pentru consumul gazului la preț de piață în favoarea locuitorilor din stânga Nistrului, deoarece veniturile oamenilor din Transnistria sunt foarte mici și aceștia nu vor putea să-și achite facturile. Numai că acest gest de binefacere din partea Chișinăului va veni la pachet cu un proiect politic de reintegrare a țării, a spus Parlicov. 

Șah pentru Rusia – nu mai poate întreține Transnistria  

Kievul a înștiințat încă în primăvara anului 2024 Guvernul de la Chișinău că nu va mai prelungi contractul de tranzit cu „Gazprom” după 31 decembrie 2024. Decizia Ucrainei nu afectează livrarea gazelor pe malul drept al Nistrului (Chișinăul), deoarece, în decembrie 2022, Chișinăul a renunțat în totalitate la gazul rusesc, cedând Transnistriei întreaga cantitate primită de la „Gazprom”. În schimb, Chișinăul cumpără din Transnistria energie electrică ieftină, produsă din gaz livrat gratis de Rusia. 

De atunci, Guvernul moldovean cumpără de pe piața europeană întregul volum de gaze necesar pentru malul drept al Nistrului, prețul fiind chiar mai avantajos decât vinde Rusia. Autoritățile moldovene au elaborat un plan de criză și au așteptat să vadă ce va face „Gazprom” cu Transnistria. Tehnic, furnizorul rus are o singură rută prin care ar mai putea livra gaze în Transnistria după 31 decembrie – prin revers, pe gazoductul transbalcanic (prin Turcia) - un traseu care ar costa însă mult mai scump Rusia. Chișinăul a spus că nu va bloca drumul gazului rusesc spre regiunea transnistreană pe această conductă. Numai că „Gazprom” nu este deloc încântat de ideea de a suporta pierderi și mai mari pentru gazul livrat în Transnistria, pentru care nu se achită niciun ban de peste trei decenii. 

Jocul Rusiei cu datoria inventată, blocat de Chișinău 

„Rușii ne-au cerut să discutăm cu partea ucraineană și să-i convingem să continue tranzitul. Noi am vorbit cu ucrainenii. Deocamdată ei rămân pe poziția că tranzit nu va fi. Sau ar putea lua decizia în ultimul moment (pe 31 decembrie). Pentru noi ar fi cel mai simplu ca tranzitul să continue. Așteptarea noastră e ca „Gazprom” să-și onoreze angajamentul contractual și să livreze gaze fie prin Ucraina, dacă va fi permis, fie pe ruta alternativă”, a menționat ministrul Parlicov după discuțiile avute la Sankt-Petersburg cu șeful „Gazprom”. 

Potrivit ministrului moldovean, scenariul unei crize energetice cu lipsa gazului în regiunea transnistreană, începând cu 1 ianuarie, este foarte realist. El susține că „Gazprom” leagă livrarea gazelor pentru Transnistria pe ruta alternativă transbalcanică de subiectul unor pretinse datorii de peste 700 de milioane de dolari, pe care, chipurile, le-ar avea Chișinăul față de furnizorul rus – datorii inventate, de fapt, de către „Gazprom”. 

„Au dat de înțeles că dacă nu va fi progres pe acele datorii, atunci ei vor mai analiza ce și cum vor livra. Poziția noastră este că subiectele nu sunt legate. În urma auditului făcut de către Republica Moldova s-a constatat că acea datorie s-a prescris. Noi am propus să achităm 8 milioane de euro. Partea rusă însă nu recunoaște rezultatele auditului și, până acum, nu am primit de la ei vreo alternativă”, a explicat Parlicov. 

Prețul reintegrării – o iarnă în frig pe ambele maluri ale Nistrului 

În aceste condiții, Chișinăul susține că în regiunea transnistreană este posibil, după 1 ianuarie 2025, un colaps economic, iar Republica Moldova avea nevoie de susținerea partenerilor externi în depășirea crizei energetice care va apărea. Șeful Delegației UE la Chișinău, Janiz Mazeiks, a confirmat că UE discută cu administrația de la Chișinău despre aprovizionarea Transnistriei cu gaz. Diplomatul european a precizat că instituțiile europene sunt pregătite să intervină la necesitate, dar a insistat asupra faptului că Guvernul moldovean trebuie să aibă un plan. 

Nu a precizat despre ce fel de plan este vorba, dar ministrul Energiei, Victor Parlicov, a menționat în cadrul unei emisiuni TV, înainte de a se deplasa la „Gazprom”, că Chișinăul va ajuta populația (nu și businessul controlat de oligarhi) din Transnistria să treacă iarna numai la pachet cu un proiect politic de reintegrare a țării. Conform calculelor Chișinăului, primul și cel mai complicat an de reintegrare a țării va costa aproximativ 300 de milioane de euro, iar costul total al proiectului (care va dura câțiva ani) – 1 miliard 300 de milioane de euro – bani pe care Republica Moldova nu-i are, iar în codițiile războiului din Ucraina, acesta ar fi un efort financiar problematic și pentru partenerii de dezvoltare ai Republicii Moldova. 

Moldova s-ar putea pomeni în beznă 

Un alt aspect: sistarea livrărilor de gaze rusești către Transnistria începând cu 1 ianuarie 2025 va determina scumpirea substanțială a energiei electrice pentru consumatorii de pe malul drept al Nistrului (Chișinău). Chișinăul va fi nevoit să cumpere curent de pe piața europeană, care este de trei ori mai scump decât vinde astăzi Centrala de la Cuciurgan, controlată de separatiștii de la Tiraspol. În plus, Republica Moldova s-ar putea pomeni în orice moment fără curent, deoarece rețelele moldovenești conectate la UE intersectează teritoriul Ucrainei și sunt adesea bombardate de ruși. În 2022, Moldova a încercat să utilizeze acest traseu și s-a pomenit de câteva ori în beznă totală.