Să ne luăm Uniunea înapoi - până nu ne-o ia Bannon

Echilibrul este considerat o virtute în Europa, dar nu avem cum să nu remarcăm cât de dezechilibrată pare acum lumea, cel puțin după standardele ultimilor 30 de ani. Aliații sunt descriși drept dușmani și toată lumea se gândește la diversificare, din cauza senzației de incertitudine globală. Îmbunătățirea capacităților și suveranității europene sunt aduse tot mai mult în discuție la Bruxelles și în alte capitale din UE.

Mai rar se observă provocări atât de pe față ca acum la adresa proiectului european: președintele american Donald Trump încurajează țările membre să părăsească Uniunea iar fostul său strateg-șef Steve Bannon a anunțat recent că vrea să creeze o fundație în Europa, una despre care speră că va ajuta la propagarea populismului de dreapta pe întregul continent.   

A venit vremea ca europenii, mai ales liderii din partidele tradiționale, să își ia Europa înapoi, înainte ca oameni de genul lui Bannon să o facă în locul lor. În mai 2019 au loc alegeri europene, ceea ce pune presiune suplimentară pe cele trei grupuri politice tradiționale din Parlamentul European: Partidul Popularilor Europeni (EPP), Alianța Progresivă a Socialiștilor și Democraților (S&D) și Alianța Liberalilor și Democraților pentru Europa (ALDE).

Europa trebuie să se poziționeze clar în acest context: suntem apărători (ca opoziție la cei care încearcă să provoace haos) sau reformatori ai actualei ordini mondiale, aflate sub asalt din partea lui Trump, Rusiei lui Vladimir Putin și a altor țări? Ca să-l parafrazăm pe celebrul Giuseppe Tomasi di Lampedusa, cu al său roman Ghepardul, "dacă vrem ca lucrurile să rămână așa cum sunt, atunci lucrurile trebuie să se schimbe," astfel încât "reforma" devine obligatorie.      

Jucătorii tradiționali din politica europeană trebuie să redevină capabili să controleze narațiunea politică pe continent, ceea ce va implica o strategie integrată, la care va fi nevoie de trei etape diferite: reconstrucție, reinterpretare și reformulare. Recuperarea ascendentului moral și redefinirea noului bun-simț politic vor necesita imaginație și curaj, precum și o strategie restrictivă inteligentă, prin care vor fi tăiate resursele de creștere a capitalului popular la extremele scenei politice.

Reconstrucție: Avem nevoie de un nou contract social

Popularii, socialiștii și liberalii europeni trebuie să accepte acum ceea ce este de făcut pentru a reforma discursul politic la nivel european și direcția în care se îndreaptă Uniunea și pentru a găsi deciziile politice eficiente adecvate. Faptul că fiecare nouă campanie electorală are loc sub amenințarea distrugerii unor noțiuni considerate sacre precum democrația liberală și neoliberalismul ar trebui să determine nu doar o reajustare politică, ci și o regândire totală a modului în care democrațiile noastre incorporează feedback-ul primit de la cetățeni. Aceștia sunt nemulțumiți de felul în care se împart beneficiile globalizării și de modul în care internaționalizarea și circulația liberă a capitalului au dus la reducerea siguranței sociale. Inegalitatea este mai mult decât un termen la modă - a devenit o realitate iar liderii și politicienii care vor continua să o ignore vor plăti un preț aspru.

Primul și cel mai important pas în reconstruirea politicii tradiționale ar putea fi găsirea unui nou echilibru practic între forțele de piață și societate, prin activarea mecanismelor nou-integratului liberalism. Rezolvarea problemelor care îi preocupă pe oameni nu este un lux, ci o necesitate. Este vorba, printre altele, să ne asigurăm că beneficiile globalizării sunt împărtășite de toți; să venim cu noi măsuri privind imigrația, unele care să stingă temerile economice și culturale ale cetățenilor europeni; să găsim o relație de lucru între internaționalizare și naționalismul economic.

Avem nevoie de un nou contract social. Mantra unei "Europe care protejează" poate funcționa, dacă luăm în considerare faptul că atacarea extremelor politice este cea mai bună strategie. Lipsa de acțiune îi ajută pe populiști să obțină puncte cu ajutorul unor noțiuni precum "Fortăreața Europa."

Reinterpretare: Să fim populari, nu populiști

Soluțiile adesea simpliste oferite de partidele radicale la problemele și provocările naționale și internaționale actuale arată o lipsă de diferențiere între dreapta și stânga. Spațiul competiției politice a devenit foarte îngust și politica mainstream și-a pierdut abilitatea de a aborda teme mari și relevante. Politica a părăsit spațiul public și s-a refugiat în culise, a devenit tehnică, seacă, fără emoție, supusă unui control sporit din partea unor grupuri de interes (uneori ilegitime). Una din lecțiile majore ale ultimilor două decenii este că politica trebuie să își recâștige relevanța în mintea alegătorilor, ceea ce nu poate fi făcut fără ca partidele tradiționale să abandoneze confortul vechiului consens și să vină cu viziuni și politici nu doar coerente, ci diferite de cele propuse de alte forțe politice.

Avem nevoie de o politică mai ferm bazată pe principii și valori, într-un cuvânt de o re-ideologizare. Nu este ușor să fie readuse în dezbaterea politică publică unele teme care au fost anterior scoase din această dezbatere și date pe mâna experților, asigurându-ne în același timp că respectivele subiecte nu vor distruge minimul consens necesar pentru a funcționa în calitate de societăți democratice. Abordată cum se cuvine, această strategie îi va izola pe populiști și naționaliști și va redirecționa atenția electoratului spre un nou centru. Obiectivul este ca politica tradițională să fie populară, fără a cădea în capcana populismului.   

Reformulare: Un limbaj nou, cu mai multe emoții și povești

O nouă politică nu va fi completă fără un ambalaj nou - fără un nou limbaj și un nou vocabular. Ar trebui să fim mai atenți la modul în care funcționează creierul politic, la cât de fundamental este rolul jucat de emoții, mituri și povești în încercările tuturor de a deveni parte a conversației politice. Mai mult ca oricând este nevoie de un echilibru între expunerea complexității lumii în care trăim (prin complicarea narațiunii politice și prezentarea de noi unghiuri de abordare în soluționarea conflictelor) și vechea strategie KISS ("Keep it short and simple!"). Noul echilibru nu va fi posibil fără ingrediente esențiale precum emoțiile, empatia, curajul, asumarea responsabilității. 

Pentru a rămâne relevantă și a face față ascensiunii populismului și naționalismului, noua politică mainstream va trebui să combine substanța cu imagine și stil. Mulți s-ar limita la găsirea soluțiilor politice potrivite pentru problemele care îi preocupă atât de mult pe alegători, dar această abordare nu ar fi suficientă. Este nevoie ca rețeta să mai conțină seducție și speranță (ceea ce a reușit de exemplu Emmanuel Macron în alegerile pe care le-a câștigat pentru a deveni președinte al Franței), altfel va câștiga politica fricii. Desigur că o altă cale este posibilă în resuscitarea relației dintre politica tradițională și electorat. Câmpul de luptă va fi dat de alegerile europene din 2019. Popularii, socialiștii și liberalii europeni sunt nevoiți să găsească soluțiile corecte, dacă vor să rămână grupurile politice de frunte ale Europei.

Radu Magdin este un analist și consultant politic din România. Printre altele, a fost consultant al premierului României (2014-2015) și al premierului Republicii Moldova (2016-2017). Din 2007 până în 2012, el a lucrat la Bruxelles pentru Parlamentul European, EurActiv și Google. Radu Magdin face parte din grupul de lucru al "NATO Emerging Leaders" în cadrul Atlantic Council din SUA.