Economie de energie în comerţul cu amănuntul

Costul energiei în comerţul cu amănuntul a crescut în Germania de la începutul anului cu 150 la sută. Potrivit unui sondaj realizat de asociaţia comercianţilor Handelsverband Deutschland (HDE), fiecare a doua întreprindere îşi vede existenţa ameninţată. 

Comerţul cu amănuntul mizează acum pe măsuri de economisire a energiei, pentru a trece cu bine prin iarnă. De exemplu, magazinele sunt încălzite mai puţin. "Fiecare grad mai puţin poate scădea consumul cu până la şase la sută", a declarat Patrick Schütz, reprezentant al Handelsverband Deutschland. Prime supermagazine se gândesc deja să-şi scurteze orarul de deschidere. 

Măsurile luate de bună voie sunt una. Dar guvernul federal recurge şi la coerciţie. De la 1 septembrie este în vigoare un decret, care stipulează că în magazine temperatura maximă nu are voie să depăşească 19 grade Celsius. Reclamele luminoase trebuie scoase din prize între orele 22-6 şi uşile de intrare în magazine nu mai pot fi lăsate deschise în permanenţă. 

"Uşa închisă, magazinul deschis"

Tocmai uşile închise o nemulţumesc pe Carina Peretzke, reprezentantă a asociaţiei comercianţilor Handelsverband Nordrhein-Westfalen: "Dacă uşa este închisă intră mai puţin clienţi", a explicat ea. Din punct de vedere psihologic, o uşă închisă este percepută ca o barieră. 

Pentru a-i atrage, cu toate acestea, pe oameni în magazine, ofenisva climatică a HDE, la iniţiativa Handelsverband Nordrhein-Westfalen, a lansat campania de afişe "Uşa închisă, magazinul deschis". Afişele multicolore atrag atenţia că magazinele sunt deschise deşi uşa lor de intrare este închisă. Până acum, campania a fost salutată de comercianţi, afirmă Patrick Schütz.

Şi clienţii manifestă în marea lor majoritate înţelegere pentru măsurile de economisire, fiindcă tema economisirii energiei îi preocupă tot mai mult şi în viaţa lor privată. La un sondaj realizat de DW în centrul Bonn-ului, o trecătoare a declarat: "Pentru economisirea energiei este corect. Chiar dacă centrul oraşului arată ceva mai trist. Eu cred că nici nu avem de ales."

Puterea de cumpărare "mai redusă ca niciodată"

Dar problema fundamentală cu care se confruntă comerţul cu amănuntul este alta în acest moment, crede Carina Peretzke, fiindcă şi puterea de cumpărare a oamenilor se află, după doi ani şi mai bine de pandemie şi după scumpiri, la "cota cea mai de jos din toate timpurile". Mai ales comerţul staţionar cu amănuntul suferă din această pricină. "În esenţă, oamenii nu mai au bani puşi deoparte, tot ce-au avut au cheltuit. Acum avem costuri mai mari, clienţii au şi ei aceste costuri, şi de aceea se abţin de la cumpărături."

Acest lucru devine evident şi discutând cu oamenii din centrul Bonn-ului. Mulţi sunt foarte atenţi acum la ce cumpără şi se gândesc dacă au cu adevărat nevoie de produsul respectiv. Şi în privinţa alimentelor, oamenii cumpără tot mai mult ce se află în ofertă şi evită magazinele mai scumpe de delicatese. 

Iluminat stradal şi siguranţă 

Urbanistul Stefan Kruse din Dortmund evidenţiază un alt aspect: dat fiind că se face economie la iluminatul public, centrele oraşelor devin mai întunecate, tocmai acum când zilele se scurtează. Aceasta este o chestiune de siguranţă publică, atrage el atenţia. Multora începe să li se facă teamă să se ducă spre casă seara, mergând pe străduţe cufundate în beznă. 

Centrele comerciale trebuie regândite

De câţiva ani numărul magazinaşelor ţinute de proprietari, aflate în centrul oraşelor, se reduce. Şi este o tendinţă care s-a accentuat în timpul lockdown-urilor din pandemie, care le-a diminuat masiv încasările. Probabil că măsurile de economisire vor accelera suplimentar acest fenomen.

Aproape pretutindeni s-au instalat în centrul marilor oraşe germane aceleaşi reţele de magazine. Aceasta face ca străzile comerciale să fie, în opinia lui Stefan Kruse, "plicticoase" şi "monotone". 

Dar nu doar micile prăvălii se împuţinează. Şi marile reţele de magazine mizează de la pandemie încoace tot mai mult pe comerţul online. De aceea, spaţii comerciale tot mai mari rămân neocupate. Pentru urbanişti este clar că centrele comerciale trebuie regândite pe termen lung. Tocmai atunci când mari magazine universale îşi închid afacerea, apar spaţii comerciale vaste dar goale, care în opinia lui Kruse trebuie transformate în spaţii multifuncţionale. 

Spaţii în care să se reunească comerţul, educaţia, cultura şi gastronomia. Dar astfel de planuri nu se pot face de pe azi pe mâine, şi în situaţia de azi nu prea există bani pentru astfel de proiecte.