De ce fac serviciile secrete schimburi de informații

Serviciile secrete, după cum sugerează și numele, funcționează în secret. Colectează informații necesare pentru securitatea națională sau menite să ofere guvernelor un avantaj informațional când iau decizii politice.

Sunt spionați nu doar adversarii ci și aliații. Serviciul secret extern american NSA a monitorizat vreme de mai mulți ani chiar și telefonul mobil al fostei cancelare federale germane Angela Merkel. Se poate presupune că Washingtonul ar fi preferat ca problema să nu iasă niciodată la lumină.

Există însă și situații în care serviciile secrete își împărtășesc cunoștințele. De exemplu, pe 23 februarie 2022, Statele Unite au comunicat Germaniei și altor parteneri europeni că în noaptea următoare Rusia avea să invadeze Ucraina.

În preajma atacului lansat vinerea trecută într-o suburbie a Moscovei s-a produs un transfer mult mai neobișnuit: informațiile au fost partajate cu un stat care cu siguranță nu este considerat un aliat.

Ce informații au dat americanii, cum au răspuns rușii?

Pe 7 martie, Ambasada SUA de la Moscova și-a avertizat compatrioții: ”Extremiștii au planuri imediate de a ataca adunările mari de oameni la Moscova, inclusiv concertele”. Recomandarea transmisă era ca evenimentele de acest fel să fie evitate timp de 48 de ore. De fapt, suspecții islamişti au lovit abia dup 15 zile - dar în afară de asta, conţinutul avertismentului s-a potrivit cu detaliile atacului din complexul Crocus, soldat cu peste 130 de morţi.

La câteva ore după incident, purtătoarea de cuvânt a Consiliului Național de Securitate al Casei Albe, Adrienne Watson, a făcut referire la avertismentul din 7 martie: ”Guvernul SUA a transmis aceste informații și oficialilor ruși, așa cum s-a făcut de multe ori, în conformitate cu politica noastră asumată de a avertiza”. Mai multe detalii sau sursa informațiilor nu sunt cunoscute public.

Într-un interviu acordat postului de radio public german Deutschlandfunk, Peter Neumann, cercetător în terorism la King's College din Londra, amintește că ”în urmă cu puține zile, Vladimir Putin a respins public avertismentul și l-a calificat drept propagandă. A spus, practic, că acesta este parte dintr-un fel de război psihologic, că americanii vor să îl supere, așa că nu i-a luat deloc în serios”.

Cât de normal este schimbul de informații în timp de război?

Deși nu sunt parte în războiul din Ucraina, Statele Unite consideră Rusia o amenințare la adresa securității internaționale. La urma urmei, președintele rus Putin amenință deschis Washingtonul, în mod regulat. ”Presupun că americanii au făcut public avertismentul pentru că, probabil, nu mai există cooperare cu serviciile secrete ruse”, spune Michael Götschenberg, expert în securitate la televiziunea publică germană ARD.

”Practic, statele se avertizează întotdeauna reciproc prin serviciile lor secrete asupra atacurilor teroriste iminente sau planificate despre care află. Asemenea cooperare a existat și în trecut cu serviciile secrete ruse, dar presupun că din cauza războiului dus de Rusia împotriva Ucrainei s-a ajuns într-un impas”, a apreciat Götschenberg, pentru DW.

Cooperarea în domeniul informațiilor despre terorismul internațional

Grupări precum Statul Islamic din provincia Khorasan (ISPK) nu își restrâng acțiunile în interiorul granițelor naționale, așa cum demonstrează chiar recentele atacuri din Rusia, Iran și Afghanistan. În acest sens, este crucial ca apărătorii siguranței publice din diferite țări să colaboreze.

Potrivit evaluării lui Götschenberg, acest lucru funcționează în general bine: ”În special în ce privește serviciile secrete occidentale, schimbul de informații se face constant și se transmit indicii care sunt procesate apoi de autoritățile de investigație din țările respective. De multe ori, suspiciunile se dovedesc irelevante. Dar se poate ca investigația să descopere potențiale amenințări și să urmeze arestări”.

Directiva privind ”datoria de a avertiza” pe care o au serviciile secrete americane se referă la o lege din 1947 și la un decret al președintelui Ronald Reagan din 1981. Michael Götschenberg estimează că această politică de colaborare internațională și schimbul efectiv de informații a câștigat în intensitate mai ales în ultimii ani. ”Practic, 11 septembrie 2001 a jucat un rol foarte important. S-a spus atunci că nu trebuie să ni se mai întâmple ca informațiile importante să nu fie transmise". 

Cum au reacţionat serviciile germane la ISPK?

Din perspectiva expertului în terorism ARD Götschenberg, autoritățile germane au făcut o treabă bună în ceea ce privește ISPK: ”În ultimii doi ani, am fost nevoiți în mod repetat să facem față situațiilor în care susținătorii ISPK au fost suspectați că pun la cale atacuri. Astfel de planuri au fost dejucate într-un stadiu incipient”.

În Köln, oraș vest-german cu peste un milion de locuitori, presupuși susținători ai ISPK au luat deja în vizor ca posibile ținte monumentala catedrală, principala atracție turistică a orașului, dar și un festival foarte popular. În urmă cu doar o săptămână, anchetatori din Gera (în centrul Germaniei) au arestat doi bărbați suspectați că ar fi plănuit un atac asupra Parlamentului suedez, în numele ISPK.

Cercetătorul în terorism Neumann a subliniat, la postul public de radio Deutschlandfunk, că numărul tentativelor de atentat contabilizate de Europol a crescut foarte mult după 7 octombrie, data atacului asupra Israelului comis de gruparea teroristă islamistă Hamas: ”Nu s-a întâmplat nimic, dar amenințările devin din ce în ce mai dese. Este uneori o chestiune de noroc că nu se întâmplă nimic”