Covid: contează statutul social, nu originea

Ziarul Bild, cel mai mare tabloid din Germania, a publicat recent o relatare cu cifre înspăimântătoare: între oamenii internați la ATI în spitalele germane s-ar afla foarte mulţi imigranţi.

A vrut clasa politică să ascundă cifrele?

Ziarul a citat din discuţii purtate de Lothar Wieler, preşedintele Institutului Robert Koch, cu medici şefi de clinică din mai multe spitale germane, care au subliniat că 90 la sută din pacienţii pe care îi tratează la terapie intensivă sunt de origine străină.

Ziarul pare să se întrebe: vor politicienii şi oamenii de ştiinţă să facă în aşa fel încât aceste cifre să nu fie cunoscute de publicul larg, pentru a nu se expune riscului de a fi etichetaţi drept xenofobi?

Wieler: "A fost o discuţie informală, personală"

Aparent, cifrele prezentate de Bild nu sunt corecte. Câteva zile mai târziu Wieler a relativizat în cadrul unei conferinţe de presă desfăşurate la Berlin miezul relatării apărute în ziarul de mare tiraj. Dar a confirmat că a avut discuţii cu medicii respectivi. "A fost vorba de discuţii personale, un schimb informal, în cursul căruia ne-am gândit la diverse lucruri, dar nu am făcut constatări definitive. Institutul Robert Koch nu se află în posesia unor astfel de date, şi potrivit paragrafului 11 din legea de protecţie împotriva infecţiilor, astfel de date nici nu se culeg", a spus el.

Pandemia este o mare problemă pentru migranţi

Aproximativ 13 la sută din oamenii care trăiesc în Germania nu au cetăţenie germană. Mai ales pentru cei care nu vorbesc bine germana, preponderent refugiaţii veniţi începând cu anul 2015 în ţară, pandemia este o mare provocare.

Aceştia trăiesc adesea în locuinţe strâmte iar accesul lor la informaţii publice, cum ar fi regulile de călătorie şi restricţiile interne valabile, este anevoios.

Nu există cifre la nivelul întregii Germanii

De aceea nu ar fi de mirare ca procentajul migranţilor să fie mai mare la ATI decât cel al germanilor. Dar cifre certe la nivelul întregii Germanii nu există. Institutului Robert Koch i se raportează de către clinici şi inspectoratele sanitare numărul cazurilor din raza lor de competenţă, care sunt anonimizate. Sebastian Guelde, purtătorul de cuvânt al ministrului Sănătăţii, Jens Spahn, a adăugat: "Am arătat mereu... că bariera lingvistică şi accesul diferit la informaţii de sănătate sunt, bineînţeles, factori decisivi, şi pentru starea de sănătate a oamenilor. Alte chestiuni care joacă desigur un rol, sunt factori socio-economici, deci munca, în general condiţiile de viaţă, spaţiul locativ etc.", a declarat el.

Statutul social, condiţiile locative şi munca sunt decisive

Şi ziarul berlinez "Tagesspiegel" a relatat din clinici ale capitalei germane că sare în ochi numărul mare al arabilor sau turcilor trataţi la ATI. Există adesea certuri cu membrii familiilor acestora, care nu vor să respecte interdicţia vizitelor în secţiile de Covid. Dar medicii au adăugat, pe scurt, că cei săraci, care trăiesc în spaţiu restrâns, se îmbolnăvesc mai frecvent. La fel şi cei care trebuie să muncească în condiţii precare.

În plus, potrivit sociologului Nico Dragano, cei care suferă de boli cardio-vasculare, de tensiune arterială mărită, de diabet sau supraponderabilitate, riscă să facă o formă gravă de Covid în cazul în care se infectează. Toate bolile enumerate mai sus se întâlnesc mai frecvent la oamenii săraci.