"Corupţia şi crima organizată împiedică primirea României şi Bulgariei în spaţiul Schengen"

Decizie amânată pentru septembrie

"În primul rând trebuie spus că votul din PE este o veste bună pentru Bulgaria şi România, s-a arătat astfel că nu trebuie aplicate standarde duble ţărilor care vor să facă parte din spaţiul Schengen şi că drumul celor două state spre aderare este deschis, întrucât îndeplinesc toate criteriile tehnice", a spus politicianul social-democrat german, într-un interviu pentru Deutsche Welle.

El a avertizat însă că la reuniunea de joi de la Luxemburg a miniştrilor de interne din ţările UE, în special Germania şi Franţa se vor opune luării unei decizii privind accesul în Schengen al României şi Bulgariei.

Cel mai probabil, cele două mari puteri europene vor să amâne decizia până la summitul din septembrie al blocului comunitar şi să aştepte astfel raportul din iulie al Comisiei Europene privind progresele realizate la capitolul Justiţie de România şi Bulgaria.

Gernot Erler a explicat că la Berlin şi Paris, dar şi în alte capitale europene, nu există încredere în măsurile luate de Bucureşti şi Sofia în vederea combaterii corupţiei şi crimei organizate. "Pentru primirea celor două ţări în Schengen este nevoie de acordul tuturor statelor membre, ceea ce deocamdată nu pare a fi cazul", a subliniat parlamentarul german.

Gernot Erler s-a declarat de acord cu poziţia PE, de neaplicare a unor standarde duble, având în vedere că pentru restul de 25 de ţări UE, care sunt membre Schengen, nu a existat criteriul combaterii corupţiei şi crimei organizate.

Aderarea la Schengen - mijloc de presiune pentru combaterea corupţiei

Dar problema,aproape endemică în România şi Bulgaria, a devenit una deosebit de sensibilă la nivel comunitar. Ea s-a transformat într-un factor politic, corelat cu admiterea celor două ţări în spaţiul de liberă circulaţie europeană.

Miniştrii de interne din UE se tem că lacunele României şi Bulgariei în domeniul combaterii crimei organizate pot periclita baza de date atât de importantă a zonei Schengen. O altă îngrijorare este legată de riscul creşterii imigraţiei ilegale în UE, prin primirea prea rapidă a celor două ţări în spaţiul Schengen.

Problema corupţiei are efecte foarte pernicioase asupra celor două ţări acuzate că nu fac totul pentru a rezolva aceste carenţe. Această percepţie îi face pe miniştrii de interne neîncrezători, chiar dacă ei recunosc că România şi Bulgaria îndeplinesc toate criteriile tehnice, cum ar fi supravegherea graniţelor şi controlul frontierelor.

"Fiind vorba de o aderare pe baza principiului acordului unanim, ajunge ca o singură ţară care îşi face griji să se opună şi accesul în Schengen al României şi Bulgariei este blocat", spune Gernot Erler.

Că UE este preocupată de problema corupţiei o arată şi recenta strategie de combatere a acestui flagel, prezentată de comisarul european pentru interne, Cecilia Malmstroem. Proiectul său face referire clară la România şi Bulgaria şi prevede prezentarea de către Bruxelles a unor rapoarte regulate privind situaţia corupţiei în UE. Aceste rapoarte vor fi prezentate la fiecare doi ani, primul fiind prevăzut pentru 2013.

Nu în ultimul rând, aderarea la Schengen este pentru UE un foarte util instrument prin care să menţină presiunea asupra României şi Bulgariei, pentru ca acestea să rezolve problema corupţiei şi crimei organizate.

Autori: Marinela Liptcheva-Weiss/Ovidiu Suciu
Redactor: Rodica Binder