München: Ucraina cere cu disperare arme și muniții

Era doar ora prânzului din prima zi a Conferinței de Securitate de la München (MSC) când vestea morții politicianului rus de opoziție Alexei Navalnîi a ajuns pe telefoanele participanților veniți în capitala Bavariei din întreaga lume. Cel mai cunoscut adversar al lui Putin și al războiului Rusiei împotriva Ucrainei a murit într-un lagăr de prizonieri din Siberia.

Această știre avea să dea tonul în toate cele trei zile ale celei de-a 60-a Conferințe de Securitate. Totodată, organizatorii s-au străduit să nu piardă din vedere restul crizelor din întreaga lume.

Putin și Trump, război și crize

Pe coridoarele și cafenelele din sinuosul hotel münchenez Bayerischer Hof, conversațiile s-au învârtit în jurul a doi oameni care nici măcar nu erau prezenți: președintele rus Vladimir Putin și fostul președinte american Donald Trump.

Unul dintre ei, Putin, tocmai ce reușise să își aroge, chiar în zilele conferinței, capturarea orașului Avdiivka, din estul Ucrainei, parte a războiului său de agresiune împotriva țării vecine.

Celălalt, Trump, blochează, prin susținătorii săi republicani din Congresul Statelor Unite, un pachet vital de ajutor în valoare de 60 de miliarde de dolari pentru Ucraina, împotriva voinței președintelui american Joe Biden și a Partidului Democrat. La München, vicepreședintele SUA Kamala Harris a transmis clar că ea și Biden continuă să încerce să obțină aprobarea Camerei Reprezentanților SUA, unde Partidul Republican are majoritatea. Până acum au reușit să găsească o cale de compromis doar în Senat.

”În lupta pe care o duceți se joacă multe atât pentru țara dumneavoastră, cât și pentru întreaga lume”, i-a spus Harris lui Volodomir Zelenski, după întâlnirea bilaterală pe care au avut-o în zilele conferinței de securitate. Cuvintele ei au vizat probabil în primul rând publicul intern, de peste ocean: ”Este în interesul strategic al Statelor Unite să ne continuăm sprijinul”, a punctat Harris la conferința de presă comună cu liderul de la Kiev.

Zelensky și senatorii

În timpul discuțiilor cu senatorii americani, președintele ucrainean a încercat să clarifice faptul că Ucraina este dependentă de noi resurse militare din SUA. Armata Kievului are nevoie de ”sisteme și muniții suplimentare de artilerie, arme cu rază lungă de acțiune, echipamente pentru război electronic și apărare aeriană”, a scris apoi Zelenski pe rețeaua de socializare X.

Rămâne însă neclar, și după această conferință de securitate, dacă președintele american Joe Biden poate convinge, de fapt, o majoritate a deputaților din Camera Reprezentanților să susțină ajutorul necesar Ucrainei. În a treia zi a conferinței, când majoritatea șefilor de stat și de guvern plecaseră deja, senatorul republican de Ohio J. D. Vance, susținător al lui Trump, afirma că problema în Ucraina este ”că nu există un punct final clar". Statele Unite nici măcar nu ar putea produce atât de multe arme care ar trebui folosite fie în războaie, fie pentru descurajare. Pur și simplu sunt prea multe conflicte în lume - în Europa de Est, Orientul Mijlociu și ”posibil și în Asia de Est”.

Văduva lui Navalnîi îl acuză pe Putin

Totuși, în weekendul de la München, premierul olandez în exercițiu Mark Rutte a precizat că nu are rost să ne concentrăm doar pe situația din Congresul american, cu blocarea ajutorului acordat Ucrainei. Având în vedere amenințarea din Rusia lui Putin, industria de apărare a Europei trebuie să-și mărească producția - pentru Ucraina, dar și pentru propriile armate europene membre NATO.

Iulia Navalnaîia a ales și ea cuvinte clare la scurt timp după ce a aflat vestea morții soțului ei Alexei Navalnîi în lagărul de prizonieri din nordul extrem al Rusiei. I le-a adresat președintelui rus Putin, pe care îl consideră responsabil: ”Veți fi pedepsiți pentru ceea ce ați făcut țării noastre și familiei mele. Va veni în curând ziua aceea”, a transmis femeia, vorbind în limba rusă în sala mare a Conferinței de la München. Iar mesajul Iuliei Navalnîia a sunat mult mai categoric decât discuțiile despre ajutorul Ucrainei și reînarmarea în Europa cu scopul descurajării Rusiei.

Adaptare după un articol publicat pe DW-Deutsch.