Ce soluții are Europa la dilema pensiilor?

O ”bombă demografică” ticăie în Europa de zeci de ani: societățile din Uniunea Europeană îmbătrânesc iar oamenii trăiesc mai mult. Peste o cincime dintre cetățenii comunitari au 65 de ani sau peste. Până în 2050 se estimează că raportul va ajunge la o treime. Organizația Mondială a Sănătății avertizează că în acest an vor fi în Europa mai mulți oameni cu vârsta de 65 de ani decât cei sub 15 ani.  

În ciuda creșterii numărului de imigranți în ultimii 20 de ani, Europa are încă nevoie de mai multe persoane active ale căror contribuții fiscale să poată finanța costurile în creștere ale pensiilor. Economiștii prevăd că în 2050 vor fi mai puțin de doi angajați activi pentru fiecare pensionar. În prezent sunt trei.  

În 17 din cele 27 de state ale UE, cheltuielile anuale pentru plățile pensiilor publice au atins deja peste zece procente din produsul intern brut (PIB). Doar una dintre aceste 17 țări nu se află în vestul Uniunii. În Italia și Grecia, plățile pensiilor costă Ministerele de Finanțe mai mult de 16% din PIB.  

Litigiu privind vârsta de pensionare  

Pentru a-și putea permite costurile în creștere, unele țări din Uniune încearcă să își adapteze sistemele de pensii prin creșterea vârstei de pensionare. În Franța, de exemplu, în lunile din urmă au avut loc manifestații împotriva planurilor Guvernului de a amâna pensionarea cu doi ani - de la 62 la 64 de ani.  

Alte țări merg chiar mai departe: în Regatul Unit se ia în calcul ca oamenii să lucreze până la 68 de ani - iar acest lucru se va aplica și femeilor, care în prezent pot încă să se pensioneze cu până la șapte ani mai devreme decât bărbații. Încercarea de a egaliza vârstele de eligibilitate la pensie a dat naștere la solicitări de compensare pentru femeile afectate. 

 ”Olandezii și-au reformat recent sistemul de pensii, dar asta nu este suficient pentru a atinge obiectivele dorite”, a declarat pentru DW Hans van Meerten, profesor de drept la Universitatea din Utrecht, specializat în dreptul pensiilor. ”Nici nu văd reformele necesare în Germania, Belgia sau în multe alte țări europene. Oamenii își sapă propriul mormânt acolo”.  

În ciuda bugetelor publice deja puternic încărcate din Europa, milioane de oameni încă nu economisesc suficient în asigurări private sau pensii voluntare care să le suplimenteze veniturile din pensiile de stat. Un sondaj de opinie realizat de Comisia Europeană anul trecut a arătat că doar 23% dintre cetățenii UE au plătit contribuții la o pensie voluntară și doar 19% la o asigurare de pensie privată.  

Un alt studiu, realizat de organizația non-profit Insurance Europe, o asociație ce reunește 37 de companii de asigurări și reasigurări, a constatat că 39 la sută dintre angajații europeni chestionați nu economiseau nimic pentru pensionare. Printre aceștia, în special multe femei și persoane de peste 50 de ani. Pe de altă parte, mulți dintre cei care economisesc independent sunt frustrați de randamentul investițiilor lor. 

Inflația îi pedepsește pe cei ce economisesc  

”În ultimii zece ani, criza pensiilor europene s-a agravat semnificativ - din cauza ratelor persistent scăzute ale dobânzilor, care nu au reușit să compenseze pierderile din inflație”, apreciază Arnaud Houdmont, de la Better Finance, un ONG cu sediul la Bruxelles dedicat relației cetățenilor cu furnizorii de servicii financiare. ”Acest lucru a dus la pierderi ale puterii de cumpărare pentru deponenți”, a precizat Houdmont, într-o discuție cu DW.  

O analiză a Centrului Finlandez pentru Pensii a ajuns la concluzia că, în 2023, veniturile nominale din fondurile de pensii la nivel mondial erau în medie de opt procente. În termeni reali, după ce a fost luată în considerare inflația ridicată, a mai rămas doar un profit de două procente. Potrivit lui Houdmont, taxele mari, strategiile de investiții slabe și lipsa de transparență sunt și ele de vină pentru rezultatele slabe.  

PEPP, alternativa foarte secretă  

UE a lansat în martie 2022 PEPP, Proiectul Paneuropean de Pensii Private care permite angajaților să constituie pensii suplimentare pe care le pot lua cu ei atunci când se mută într-o altă țară comunitară. Un singur stat membru, Slovacia, a lansat până acum acest program.  

”PEPP este în vigoare de doi ani și jumătate dar marile fonduri de asigurări spun că nu au expertiza necesară pentru a implementa programul pe cont propriu și caută alți parteneri”, susține van Meerten. Potrivit unor experți în pensii, PEPP ar fi prea complicat și ar împiedica concurența. Printre cei care nu-și doresc această prezență sunt mari fonduri de investiții precum Black Rock și Fidelity, ai căror clienți includ asigurători de pensii olandezi, norvegieni și germani, reprezentând multe milioane de deponenți.  

Van Meerten pledează pentru simplificarea PEPP și flexibilizarea acestuia, deoarece unele state din UE nu oferă noului proiect aceleași avantaje fiscale ca și alte programe de economii de pensii.  

În unele țări UE există companii mari, precum cele din industria chimică sau metalurgică din Germania, sau căile ferate franceze, care propun propriile pensii de companie. Aproape 60% dintre lucrătorii germani care economisesc privat pentru o pensie suplimentară profită de o astfel de ofertă. Adesea, persoanele angajate în munci fizice grele primesc, printre alte avantaje, posibilitatea de a se retrage mai devreme.  

Nevoia de modele mai flexibile  

Există din ce în ce mai dese apeluri la mai multă flexibilitate în ceea ce privește pensiile. Acest lucru este demonstrat și de succesul noilor furnizori de servicii financiare precum Robinhood, eToro sau banca din Berlin Trade Republic, care oferă clienților lor oportunitatea de a-și gestiona investițiile folosind o aplicație pentru smartphone.  

Furnizorii tradiționali de servicii financiare avertizează că aplicațiile mobile de investiții induc clienții în eroare, făcându-i să-și asume, neinformați, riscuri inutile care le pun în pericol obiectivele de rentabilitate pe termen lung. Susținătorii spun  că, dimpotrivă, noii furnizori fac investițiile mai ușoare, mai ieftine și mai transparente.  

În viitor, mai multe guverne din UE ar putea urma exemplul Suediei și ar putea permite angajaților să investească o parte din pensiile lor de stat direct la bursă.  

Van Meerten se așteaptă ca angajații să fie mai motivați să economisească, dacă li se acordă mai multă putere de decizie asupra modului în care le sunt investiți banii și a termenului efectiv de pensionare. În ceea ce privește programele de pensii ale sindicatelor, van Meerten consideră că indivizii ar trebui să decidă dacă vor investiții ”verzi” sau dacă vor să investească în Israel: ”De ce ar trebui partenerii sociali sau sindicatele să facă asta pentru dumneavoastră?"  

Houdmont, de la Better Finance, avertizează asupra zilei - nu chiar îndepărtate - în care povara va fi transferată de la administratorii publici de pensii la cei privați. Deponenții nu sunt încă pregătiți pentru asta: ”Se pare că următoarea generație de pensionari europeni va primi semnificativ mai puține beneficii și se va pensiona mai târziu decât cei de astăzi.”