Cazul teroristului Amri: Multe întrebări fără răspuns

Multe persoane care lucrează pentru autoritățile germane știau cine e Anis Amri încă înainte ca atentatorul să fure un camion, să ucidă șoferul și să intre în Târgul de Crăciun de la Berlin, pe 19 decembrie 2016, pentru a curma cu brutalitate viaţa mai multor oameni. Peste 60 de persoane au fost rănite.

La doi ani după cel mai grav atentat islamist din istoria Germaniei, se știe că teroristul de origine tunisiană era cunoscut poliției de mai multă vreme. Încă în 2017, anchetatorul special Bruno Jost s-a arătat mirat că un migrant a cărui cerere de azil a fost respinsă a rămas în libertate cu toate că era traficant de droguri și fusese deja condamnat în trecut. Nimeni nu a găsit încă un răspuns plauzibil - nici comisiile de anchetă ale capitalei Berlin și ale landului Renania de Nord-Vestfalia, nici comisia parlamentară din Bundestag, înființată în luna martie a acestui an.

O angajată a serviciului federal de informaţii interne (Bundesamt fur Verfassungsschutz), care analiza site-urile islamiste din Internet în perioada în care s-a produs atentatul, a fost invitată la această comisie parlamentară la mijlocul lunii noiembrie în calitate de martoră. Cu toate că s-a discutat în repetate rânduri despre Amri la centrul antitero de la Berlin, GTAZ, se pare că nimeni nu s-a ocupat de activitățile viitorului atentator din rețelele de socializare. Martina Renner de la comisia de anchetă din Bundestag s-a mirat că au trecut neobservate profilurile lui Amri pe Facebook sau activitățile sale în diferite grupuri de chat.

"Ce fac ei de fapt?", întreabă Martina Renner de la Partidul Stângii în dialog la DW. "Poate că serviciul federal de informaţii interne nu are criteriile necesare pentru a lua în vizor anumite persoane." În opinia ei, e posibil ca acest serviciu și alte autorități din domeniul securității să încerce să distragă atenția de la propriile erori. Pentru Renner nu există decât două posibilități: "Nu s-a procedat corect sau nu ni se spune adevărul?"

Atitudinea ei suspicioasă față de autorități se explică și prin restricțiile impuse în privința rezultatelor anchetelor actuale din procesele care sunt incă în curs de desfășurare. Potrivit Martinei Renner, comisia parlamentară nu primește documente legate de procesul lui Abu Walaa în orașul german Celle, suspectat de a fi un lider al rețelei Statul Islamic în Germania. În prezent, experții sunt siguri că Amri îl cunoștea pe irakianul Abu Walaa.   

În plus, comisia de anchetă nu poate să apeleze la informatori care să se infiltreze în mediul islamist. Din acest motiv, Partidul Stângii, ecologiștii și liberalii au înaintat o plângere împotriva guvernului federal la Curtea Constituțională a Germaniei de la Karlsruhe.

Martina Renner consideră că atitudinea guvernului e și mai reticentă decât în cazul anchetelor privind gruparea teroristă de extremă dreaptă NSU ("Nationalsozialistischer Untergrund"), de care se ocupă mai multe comisii federale și de land. Există o diferență majoră: tribunalul de la München, unde s-a încheiat în iulie procesul privind NSU, început în 2013, le-a oferit membrilor comisiilor de anchetă documentele solicitate.

Șeful comisiei de anchetă privind cazul Amri, conservatorul Armin Schuster de la CDU, consideră însă că acesta nu se poate compara cu gruparea NSU. Pentru DW, el a explicat că în cazul grupării de extremă dreaptă NSU, informatorii nu mai erau activi în momentul în care au participat la proces în calitate de martori. În schimb, e problematic să fie chestionat într-o comisie de anchetă un informator "activ la nivel operațional", a declarat Schuster.

Guvernul și-a motiv decizia prin referirea la protecția informatorilor din mediul islamist şi se pare că nu vrea să-și pună în pericol sursele. Schuster spune că acest principiu e de înțeles. Politicianul conservator vede însă alte probleme în abordarea cazului Amri, din moment ce serviciul de informaţii interne era deja pe urmele atentatorului de mai târziu în prima jumătate a anului 2016, potrivit rezultatelor comisiei de anchetă.   

Tunisianul mergea des la moscheea Fussilet din Berlin, care a fost închisă între timp. Moscheea avea reputația unui centru al salafiștilor radicali. Se pare că nu a fost însă posibil să fie plasați niște informatori direct în apropierea lui Amri. Schuster declară că a fost o greșeală a serviciilor să se ocupe mai puțin de Amri în a doua jumătate a anului 2016, "pentru că nu au avut succes cu măsurile lor în prima jumătate a anului".  

Încetul cu încetul, islamistul a dispărut de pe radar, în urma acestui curs greșit al autorităților, cu toate că fusese clasat ca potențial atentator de către BKA, Serviciul federal de combatere a criminalității. Acesta e motivul pentru care s-a vorbit despre Amri în repetate rânduri la GTAZ, centrul antitero în cadrul căruia fac schimb de informații în jur de 40 de autorități federale sau din partea landurilor. Prin compararea datelor și diverse măsuri de ascultare se știa că migrantul Amri folosea nume diferite și era dispus să comită acte violente. Cu toate acestea, nimeni nu l-a oprit să comită atentatul din 19 decembrie 2016.  

Pentru Armin Schuster, una dintre concluzii e nevoia de reformare a centrului antitero: "Vreau ca cineva să preia conducerea în astfel de cazuri." De ce nu s-a procedat în așa fel după experiențele cu gruparea teroristă de extremă dreaptă NSU e doar una din multe întrebări. Comisia de anchetă care se ocupa de NSU recomandase ca serviciul de informaţii interne să preia un rol de conducere, iar legislația a fost reformată în acest sens. În schimb, din centrul antitero GTAZ mai fac parte multe alte autorități. Se pare că lipsește o ierarhie clară.