Poziția Rusiei față de războiul din Orientul Apropiat

Americanii sunt de vină pentru atacul terorist al organizației militant-islamiste Hamas. Responsabilitatea pentru tensiunile din Orientul Apropiat la aparține. Rusia, pe de altă parte, dorește pace și nu precupețește niciun efort pentru a pune capăt războiului dintre Israel și organizația teroristă Hamas. Iată, pe scurt, poziția oficială a Moscovei încă de la izbucnirea războiului din Orientul Apropiat.

Numai că realitatea este diferită, după cum observă expertul rus în Orientul Apropiat, Ruslan Suleimanov, într-un interviu acordat DW. Este dincolo de orice dubiu că Rusia profită de pe urma actualului conflict dintre Israel și Hamas, care ține deja de aproape o lună. Iar Moscova este interesată ca ostilitățile să continue. În plus, cu cât pericolul unei conflagrații este mai mare, cu atât mai mare ar putea fi satisfacția Kremlinului, în condițiile în care un atare scenariu dăunează adevăratului adversar al Rusiei: Statele Unite ale Americii.

Pentru americani, conflictul este o adevărată provocare, "un fel de test" al întregului sistem pe care l-au construit de-a lungul multor ani în regiune, în virtutea unui echilibru între Israel și statele arabe. "Rusia dă mâna cu China și privește cu vădită plăcere întreaga situație", explică Suleimanov. În plus, Kremlinul ar fi mulțumit că "America și alte țări occidentale acordă atenție Orientului Apropiat în detrimentul Ucrainei. Aceasta în pofida anunțurilor Washingtonului că poate duce războiul pe două fronturi deodată".

Konstantin Pahaliuk, un politolog rus care a emigrat recent în Israel, spune la rândul său că Moscova are motive de satisfacție când lumea nu mai vorbește despre Ucraina, ci despre Israel. Expertul spune însă că nu poate înțelege această bucurie, de vreme ce este vorba despre două războaie complet diferite.

"Ce aveți de reproșat Rusiei?"

În dialog cu Deutsche Welle, expertul a indicat două argumente pentru care, în opinia sa, războiul din Orientul Apropiat face jocul lui Vladimir Putin. În primul rând, propaganda rusă poate folosi acest război pentru a induce teama în propria populație, plecând de la principiul: "Toată lumea ne acuză că am început războiul din Ucraina și că suntem răi. Uite, însă, că Israelul se comportă și mai rău. America nu poate stăvili situația și în curând toată regiunea va fi în flăcări". Mesajul principal este așadar că există amenințarea unui război și mai mare, de a cărui izbucnire s-ar face vinovat Occidentul: "Ce aveți de fapt de reproșat Rusiei? Din punct de vedere moral, nimeni nu poate arunca anatema asupra noastră". Iată laitmotivul rusesc.

În al doilea rând, continuă Pahaliuk, Rusia are acum șansa de a-și demonstra apropierea față de lumea islamică. Aceasta chiar dacă Moscova nu mai are nicio influență serioasă în regiune - nici în Siria, nici în Egipt sau Iran. Important rămâne așadar să arătăm lumii arabe că în Rusia trăiesc mulți musulmani și că aceștia îi susțin pe toți palestinienii, chiar dacă între palestinieni și Hamas, care este clasificată drept organizație teroristă nu numai de Israel, ci și de SUA, UE, Germania și alte state, nu poate fi pus semnul egalității.

Efectele războiului din Orientul Mijlociu asupra stabilității în Rusia

Politologul și economistul rus Mihail Krutichin, care trăiește în Norvegia, are o opinie diametral opusă. Războiul din Orientul Apropiat, explică el într-un interviu oferit DW, nu ar face decât să dăuneze Rusiei din punct de vedere politic. Krutichin argumentează cu recentele atacuri antisemite din mai multe regiuni rusești locuite în principal de musulmani, mai ales în Daghestan. În capitala Mahacikala, mii de oameni furioși au luat cu asalt aeroportul după aterizarea unui avion care venea din Tel Aviv. Krutichin vede în cele întâmplate semnalul clar că Rusiei îi este din ce în ce mai greu să garanteze securitatea în regiuni: "Cred că acest lucru are un impact profund negativ asupra stabilității politice în Rusia", spune Krutichin. După aceste incidente, Kremlinul va fi mai prudent și va trebui să reducă retorica antisemită pentru a nu-și destabiliza propriile regiuni, crede expertul.

De altfel, Rusia nu are niciun beneficiu politic sau economic din războiul din Orientul Mijlociu, spune Krutichin. Beneficiul material ar exista numai dacă prețul petrolului ar fi crescut semnificativ, sporind veniturile la bugetul rusesc. Acest lucru nu doar că nu se întâmplă, ci dimpotrivă. Prețurile ar urma chiar să scadă temporar, deoarece niciuna dintre țările producătoare de petrol nu este pregătită să intre în război de partea palestinienilor. Așadar, petrolul din Golful Persic continuă să curgă.

Poate Rusia să medieze în procesul de pace?

În ceea ce privește rolul de mediator al Rusiei în conflictul din Orientul Mijlociu, Konstantin Pahaliuk din Israel este sigur că vizita controversată a unei delegații Hamas la Moscova în urmă cu câteva zile, criticată dur de Israel, nu a avut nicio semnificație pentru procesul de pace.

Expertul subliniază că pe agenda consultărilor de la Moscova s-a aflat mai ales eliberarea ostaticilor ruși. Nu întâmplător, continuă el, acest subiect a fost discutat mai întâi în Qatar și apoi a fost transferat la Moscova.

Măsura în care Moscova ar putea ajuta efectiv la eliberarea ostaticilor rămâne sub semnul întrebării, spune Ruslan Suleimanov, care subliniază că negocierile ar trebui să aibă loc cu alți "jucători". Suleimanov nu acordă prea multă importanță vizitei Hamas în Rusia: "Delegația Hamas la Moscova a reprezentat doar conducerea politică. Însă negocierile se desfășoară în prezent cu aripa combatantă a Hamas. Aceștia sunt oameni care se află direct în Gaza și se ascund în tunelurile subterane. Ei țin oameni ostatici". Totuși, potrivit lui Suleimanov, doar Qatar, Egipt și, eventual, Turcia ar putea ajunge la aripa combatantă a Hamas, în vreme ce Rusia nu dispune de această pârghie.

În plus, prin cultivarea demonstrativă a contactelor cu Hamas, Kremlinul urmărește și obiective personale complet diferite, suspectează Suleimanov: "Cel mai important lucru în opinia mea este că Putin se simte ofensat de Netanyahu. Premierul israelian era considerat prietenul lui Putin, venea adesea la Moscova, lua parte la festivitățile de Ziua Victoriei și așa mai departe".

Putin a sperat că Benjamin Netanyahu îl va sprijini în războiul împotriva Ucrainei, dar strângerea rândurilor Israelului cu Rusia pur și simplu nu s-a materializat. Dimpotrivă, un val de simpatie față de Ucraina a putut fi observat în Israel încă de la începutul războiului. Putin nu l-a iertat pe Netanyahu pentru acest lucru și acum se răzbună pe țara sa, explică Suleimanov.

Iar propaganda de stat rusă ar confirma acest lucru, pentru că în talk-show-urile televizate există aproape o jubilație în legătură cu războiul din Orientul Apropiat, spune Suleimanov. "Putin vrea în mod evident să transmită următorul mesaj: dacă voi, Israelul, vă comportați așa, atunci noi vom aprofunda în mod demonstrativ relațiile noastre cu Iranul, inamicul vostru de moarte, dar și cu satelitul Iranului din Orientul Mijlociu, Hamas".

Această atitudine ar putea dăuna Moscovei, în special în Israel, notează politologul Pahaliuk din Israel: "Fără îndoială că situația îi irită pe israelieni. Țin să vă reamintesc că aproape o treime din populația de aici vorbește rusă și mai mult sau mai puțin a imigrat din Rusia sau a avut legături cu Rusia". Pahaliuk subliniază că mulți israelienii vorbitori de limbă rusă, care au avut o atitudine pozitivă față de Rusia chiar și după începerea războiului din Ucraina, se declară acum "serios îngrijorați de aceasta”.