Baerbock avertizează la Beijing: fără arme pentru Rusia

Annalena Baerbock este în China iar în cea de-a doua zi a vizitei s-a întâlnit cu omologul ei Qin Gang, căruia ministrul german i-a transmis că este esențial „să nu se permită aprovizionarea Rusiei cu arme care ar prelungi și mai mult agresiunea” asupra Ucrainei. „Nu livrăm și nu vom livra mai târziu arme părților în conflict”, i-a transmis oficialul de la Beijing. În plus, exportul de așa-numite bunuri cu dublă utilizare, care pot fi folosite în scopuri civile și militare, asupra cărora Baerbock a atras atenția în discuțiile bilaterale, acesta este controlat în conformitate cu situația juridică, a adăugat ministrul Qin. Rolul Chinei este de a promova reconcilierea și de a face să avanseze negocierile de pace. „Nu vom turna mai departe combustibil pe foc”, a promis demnitarul de la Beijing, conform traducerii oficiale.

Influența Beijingului: „De ce nu i-a cerut agresorului să oprească războiul?”

Vizita președintelui Xi Jinping la Moscova a arătat, în opinia lui Baerbock, că nicio altă țară nu are mai multă influență asupra Rusiei decât China. „Modul în care își utilizează această influență atinge foarte direct interesele centrale ale Europei”, a adăugat șefa diplomației de la Berlin, care a subliniat și că statutul de membru permanent al Consiliului de Securitate îi conferă Chinei o responsabilitate specială. „Mă întreb de ce poziția chineză de până acum nu i-a cerut agresorului Rusia să oprească războiul. Știm cu toții că președintele Putin ar putea face asta în orice moment".

Discuțiile dintre Baerbock și Qin au durat aproximativ două ore, aproape dublu față de cât era planificat. Declarația finală comună a avut un ton politicos dar fără compromisuri pe subiectele recunoscut divergente, de exemplu în chestiunea drepturilor omului sau a atitudinii față de Taiwan.

„Scenariul de groază”

Baerbock a transmis că o escaladare militară de către China în jurul republicii insulare Taiwan, democratic guvernată, ar fi un „scenariu de groază” pentru întreaga lume, în condițiile în care 50% din comerțul global trece prin strâmtoarea ce desparte cele două teritorii. „Valul de șoc al unei astfel de crize economice” ar lovi și China, a avertizat politiciana ecologistă, convinsă că orice conflict poate fi rezolvat și prin mijloace pașnice. Baerbock a reiterat politica Berlinului privind o singură China, conform căreia Beijingul este recunoscut drept singurul guvern legitim al Chinei și nu există relații diplomatice cu Taiwan. Cu toate acestea, ministra germană a subliniat că o schimbare violentă a status quo-ului este inacceptabilă.

Qin Gang a protestat împotriva oricărei ingerințe străine: Taiwanul face parte din China. Dacă alte state „respectă cu adevărat” principiul unei singure Chine, ar trebui să se opună activităților separatiste din Taiwan. „Rădăcina inițială a problemelor” sunt mișcările de independență, a adăugat diplomatul chinez.

Beijingul consideră Taiwanul, insula cu 23 de milioane de locuitori, parte a Republicii Populare și amenință că o va cuceri. Cu toate acestea, Taiwanul nu a făcut niciodată parte din Republica Populară și are un guvern independent de mai bine de 70 de ani. Statele Unite s-au angajat să ajute la apărarea Taiwanului încă din 1979, ceea ce până acum a însemnat în mare parte livrări de arme. În urma invaziei ruse în Ucraina s-a intensificat îngrijorarea că și China ar putea acționa similar împotriva regimului de la Taipei.

Fără profesori pentru drepturile omului

Qin Gang a protestat împotriva îngrijorărilor exprimate de Baerbock în privința respectării libertăților civile și a drepturilor omului în China. „Ceea ce are nevoie China cel mai puțin este un profesor din Occident”, a replicat șeful diplomației comuniste de la Beijing. Fiecare stat are propriile circumstanțe și fundaluri culturale și istorice specifice. Când vine vorba despre drepturile omului, „nu există standarde uniforme în lume”, a adăugat Gang.

Baerbock a amintit, în schimb, că există standarde comune universale pentru drepturile omului și a reamintit Carta și Convenția pentru drepturile omului ale ONU, obligatorii pentru toți membrii Națiunilor Unite.

Ca răspuns la acuzațiile privind persecuția uigurilor musulmani din provincia Xinjiang din nord-vestul Chinei, ministrul de Externe a argumentat că subiectul nu ține de drepturile omului ci de combaterea radicalismului și a separatismului. Există forțe antichinezești în străinătate care folosesc problema Xinjiang pentru a stopa ascensiunea Chinei, a completat Qin.

Prietenie chineză pentru cel mai critic ministru german

Conducerea de la Beijing o consideră pe Baerbock drept una dintre vocile cele mai critice față de China din interiorul guvernului Germaniei. Și, cu toate acestea, s-a străduit să-i facă o primire în general prietenoasă.

La prima oprire a vizitei sale, în orașul-port Tianjin, a fost întâmpinată de liderul local de partid, Chen Min'er, care, în calitate de membru al Biroului Politic, deține o funcție importantă în conducerea statului. Ministrul Qin a mers și el la Tianjin - la 120 de kilometri de capitală - pentru a vizita, împreună cu oaspetele de la Berlin, o companie germană de electromobilitate, Vitesco, din Regensburg (Bavaria), prezentă în ţara asiatică din 2019, unde a deschis, în noiembrie 2021, un centru de cercetare și dezvoltare.

După Tianjin, Baerbock și omologul ei chinez au luat trenul de mare viteză spre Beijing, unde ministra germană de Externe a fost primită și de vicepreședintele Han Zheng și a vizitat un templu Lama.

Turneul demnitarului german continuă sâmbătă în Coreea de Sud iar duminică în Japonia, unde va lua parte la reuniunea miniștrilor de Externe din grupului G7.

cis / ia (dpa, afp, rtr)