1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Are AUR legături cu Rusia? De ce a tăcut Hellvig până acum?

30 ianuarie 2024

Opinie: SRI nu a prevăzut ascensiunea extremismului, dar acum Eduard Hellvig vorbește despre eventualele conexiuni ale AUR cu Moscova. De ce atât de târziu?

https://p.dw.com/p/4bp0B
România Partidul AUR
Legături controversate între AUR și RusiaImagine: Vadim Ghirda/AP/picture alliance

În mediul politic, mulți cred că fostul șef al SRI, atunci când sugerează că numărul 2 din AUR ar juca de partea Rusiei, nu speculează, ci chiar are informații. Eduard Hellvig a devenit un furnizor periodic de analize și opinii politice după ce a plecat din fruntea Serviciului Român de Informații (SRI) în vara anului trecut. Tot ce spune e pus într-un dublu context: ținând cont de cele 100 de luni petrecute în fruntea celui mai important serviciu secret autohton, dar și de ambiția lui de a rămâne în atenția publică și de a găsi trambulina potrivită pentru un nou rol politic.

Totuși, în perioada în care conducea SRI, Hellvig nu a prevăzut ascensiunea extremismului național iar în ultimul Raport al Serviciului Român de Informații, cel pentru 2020, prezentat în legislativ cu un an întârziere, nici măcar nu apare potențialul de creștere al AUR, care devenise parlamentar și agresiv.

SRI ar trebui să prezinte anual, potrivit legii, un raport de activitate în parlament, dar Serviciul a rămas în 2020 și nimeni nu-l presează să spună public ce-a făcut în ultimii trei ani, cât de grave sunt consecințele propagandei ruse, pe care înainte de invazia din Ucraina nici măcar nu le menționa. Rapoartele SRI s-au ocupat anual de extremismul maghiar, de serviciile secrete străine, cu trimitere la cele din Ungaria care vizează „informațional și operațional” „situația minorităților și dezvoltările din economia autohtonă”. 

Amenințarea dinspre Est nu a fost formulată nici în documentele publice ale SRI, nici în declarațiile directorilor SRI, deși propaganda este în creștere dinaintea începerii războiului iar atacurile cibernetice sunt o permanență.

În celebrul său discurs de la Universitatea Babeș-Bolyai în noiembrie 2022, Eduard Hellvig amintește doar în treacăt despre război, ca despre o nouă etapă pentru România, una a „libertății și echilibrului”, în care antidotul în fața extremismului este „concentrarea pe muncă”. Fostul director SRI se consideră „un naționalist moderat”, care mizează pe „cultivarea mândriei naționale”, în așa fel încât să nu fie lăsată doar pe mâna extremiștilor. Din punctul lui de vedere, naționalismul echilibrat „ar trebui reasumat, redefinit și recultivat” de cei care se consideră democrați, fiindcă în acest fel extremiștii ar deveni nesemnificativi. 

Ipoteza lui Hellvig sună utopic și oricum n-ar fi putut împiedica dezvoltarea AUR. În fond, PSD și PNL n-au renunțat niciodată la retorica naționalistă și nu s-au sfiit să-i atace periodic pe maghiari, fiindcă teama obsesivă a politicienilor autohtoni nu are legătură cu Rusia, locul din care au venit toate nenorocirile României în ultimii 80 ani. Pericolul maghiar străbate ca un fir roșu rapoartele SRI, în care sunt trecuți cu vederea rușii care au reușit să acapareze industria românească de oțel, aluminiu și nu numai.

Acum, la aproape patru ani de la decolarea AUR, fostul șef al SRI face legătura între liderii acestui partid și Moscova. De la începutul războiului din Ucraina, deși dezinformările și teoriile conspiraționiste populează tot mai mult Internetul în limba română și se propagă într-un ritm amețitor, Serviciul Român de Informații nu a vorbit încă despre vreun pericol sau vreo amenințare din partea Rusiei. Nu e clar dacă la mijloc ar fi vorba despre o atrofiere a simțurilor sau despre un blocaj comunicațional, fiindcă alte servicii europene au identificat pericolul rusesc. 

România AUR George Simion Claudiu Târziu
George Simion și Claudiu Târziu (stânga), liderii AURImagine: Vadim Ghirda/AP/picture alliance

Într-o postare pe platforma X, Eduard Hellvig face legătura între Claudiu Târziu, numărul 2 în AUR, și László Torocskai, liderul formațiunii extremiste Patria Noastră din Ungaria. Și unul și celălalt au avut discursuri relativ similare și au vorbit despre posibilitatea anexării unor teritorii din vestul Ucrainei, care înainte de al Doilea Război Mondial aparțineau României și Ungariei. Această sincronizare l-a făcut pe fostul șef al SRI să se întrebe ironic: „ Când s-a regăsit în cuget, simțiri și punctaj cu politicianul maghiar, dl Târziu era în Cc sau în Bcc?”

"Noi nu vom fi suverani cu adevărat decât după ce vom reîntregi statul român în graniţele lui fireşti. Basarabia nu poate fi uitată, ea trebuie să vină acasă. Bucovina de Nord nu poate fi uitată, sudul Basarabiei nu poate fi uitat, ţinutul Herţa, Transcarpatia, tot ce a fost şi este al naţiunii române trebuie să se întoarcă în graniţele aceluiaşi stat", a declarat senatorul AUR Claudiu Târziu.

În paralel, deputatul ungar László Torocskai a cerut „încetarea imediată a focului”, „negocieri de pace”, avertizând că, în cazul în care „războiul se termină cu pierderea statalităţii Ucrainei”, atunci „permiteţi-mi să semnalez că revendicăm Transcarpatia".

Declarațiile celor doi au fost folosite de presa rusă pentru a preciza că mai întâi Ungaria și apoi România au declarat că au pretenții teritoriale față de Ucraina și că va veni și timpul Varșoviei să-și declare drepturile asupra Galiției. De altfel, Moscova a dat de mai multe ori indicații prin diferite voci despre dezmembrarea Ucrainei, inclusiv în favoarea vecinelor sale și aceste indicații au fost preluate de radicalii din zonă. 

Fostul șef al SRI știe despre Claudiu Târziu că „nu este un idiot util”, adică nu face din ignoranță jocul Moscovei, ci cu intenție. Nu e însă clar dacă liderii AUR sunt agenți de influență ai Rusiei, dacă vor să devină sau dacă doar se folosesc de propaganda Kremlinului pentru a strânge mai multe voturi. Dacă există date că fruntașii Alianței pentru Unirea Românilor lucrează în mod voit pentru Moscova, poate că instituțiile statului ar fi luat deja măsuri.

Totuși, nimic nu e clar, iar rectorul SNSPA, Remus Pricopie, îi cere Parlamentului să se preocupe de acuzațiile referitoare la colaborarea lui George Simion cu fostul KGB: „dacă nu se investighează oficial și la vedere legăturile lui George Simion (și ale altora din jurul său) cu serviciile secrete din Rusia, acest politician de factură legionară va continua să-i păcălească pe români și să afecteze stabilitatea țării”

Avertismentele se înmulțesc, dar instituțiile statului nu se pronunță, lăsând rezoluțiile revizioniste să se umfle și să le ia mințile celor care nu înțeleg că istoria ține doar de trecut și că aducerea ei în prezent duce mereu la tragedii.

Sabina Fati
Sabina Fati Sabina Fati scrie pentru DW din 2020.