Germanii, preocupați de pace, securitate și imigrație

Alegerile pentru Parlamentul European reprezintă al doilea exercițiu democratic ca mărime din lume, după alegerile generale din India. Aproximativ 400 de milioane de cetățeni ai UE sunt chemați să voteze pentru Parlamentul European în perioada 6-9 iunie, iar Germania oferă 96 dintre cei 720 de deputați europeni.

Șefii de campanii electorale încearcă de săptămâni întregi să convingă oamenii să meargă la vot, însă mulți dintre alegători nu se arată interesați de scrutin. Patru din zece declară că nu intenționează să voteze la 9 iunie, după cum relevă cel mai recent sondaj, ARD Deutschlandtrend, realizat de institutul Infratest-Dimap la comanda postului de televiziune public ARD. Sondajul, care a fost realizat între 27 și 29 mai, a cuprins 1515 alegători cu drept de vot cu vârste de peste 16 ani.

Sociologii au comparat datele obținute acum cu rezultatele de la precedentele alegeri europene din 2019, când prezența la vot în Germania a fost de puțin peste 61% - mult mai scăzută decât la alegerile legislative din 2021 (76%).

Social-democrații, Verzii și liberal-democrații pierd din susținere

În clipa de față, blocul de centru-dreapta format din Uniunea Creștin-Democrată și Uniunea Creștin-Socială (CDU/CSU) are mari șanse să iasă din nou învingător. Partidul Social-Democrat (SPD) de centru-stânga al cancelarului Olaf Scholz, Partidul Democrat-Liberal (FDP) și Partidul Verzilor, partide care formează coaliția de guvernare la nivel federal, ar putea obține rezultate mai slabe decât în 2019. Scăderea este vizibilă mai ales în cazul ecologiștilor, care probabil vor rămâne mult sub nivelul record de 20,5% din voturi pe care l-au obținut la precedentele alegeri europene.

Partidul populist de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD) trage ponoasele unei campanii electorale care a abundat în scandaluri. Cotat la aproximativ 14 la sută, acest partid ar urma să aibă rezultate mai bune decât în urmă cu cinci ani, dar ele rămân indiscutabil sub așteptările AfD.

Îmbinând politici economice de stânga cu politici conservatoare în materie de migrație și inițiative populiste pro-ruse de politică externă, Alianța Sahra Wagenknecht (BSW), o grupare care s-a format în urmă cu câteva luni, când lidera și aliații ei s-au desprins din Partidul Stângii (Die Linke, fostul partid comunist din RDG), ar urma să obțină 6% din voturi, lăsându-I în urmă pe candidații Die Linke, pe populilștii formațiunii Alegătorii Liberi, dar și Partidul Liberal-Democrat.

Schimbare de priorități și lipsă de entuziasm

Cu toate acestea, doar jumătate dintre cei intervievați declară că s-au decis pentru cine să voteze. Întrebați despre subiectele politice cheie care le vor influența opțiunea de vot, germanii au indicat înainte de toate pacea, securitatea socială și imigrația, spre deosebire de alegerile precedente din urmă cu cinci ani, când clima și protecția mediului se aflau în fruntea listei de priorități pentru alegătorii germani.

Se remarcă și faptul că în urmă cu cinci ani aceștia aveau o părere mai bună despre Uniunea Europeană decât în prezent. Doar patru din zece germani care au participat la sondaj sunt de părere că apartenența la UE aduce în principal avantaje pentru Germania. Pentru 19% dintre ei, dezavantajele depășesc avantajele.

În urmă cu cinci ani, 55% dintre respondenți erau în favoarea transferului de competențe naționale către UE. Această cifră a scăzut acum la 48%.

Îngrijorați de viitor

De altfel, mulți alegători au o viziune în general pesimistă despre viitor. În vreme ce susținătorii BSW și AfD sunt în general sceptici sau chiar ostili față de UE, jumătate dintre susținătorii SPD, ai Verzilor și ai CDU/CSU și-au exprimat îngrijorarea chiar cu privire la viitorul UE.

Ambițiile președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, membră a Uniunii Creștin-Democrate din Germania, care încearcă să obțină un nou mandat, sunt salutate de numai patru din zece respondenți - în principal susținători ai CDU/CSU, SPD și ai Partidului Verzilor.

De precizat că Infratest-dimap a realizat și un sondaj național, separat, în cadrul căruia au fost intervievate 1479 de persoane cu drept de vot. Cele mai multe dintre acestea și-a exprimat îngrijorarea cu privire la creșterea extremismului de dreapta în Germania, precum și indignarea față de o înregistrare video devenită virală săptămâna trecută, în care apar mai mulți tineri petrecăreți fredonând cântece rasiste. Deși incidentul este departe de a fi unul izolat, 75% dintre susținătorii AfD au declarat că nu au nicio problemă cu acest lucru.

Două treimi dintre respondenți văd AfD ca pe o amenințare la adresa democrației din Germania. O majoritate de 75% acuză partidul că are prea mulți extremiști de dreapta în rândurile sale. În același timp, însă, 44% dintre respondenți sunt de acord cu propunerea AfD ca imigrația să fie limitată. Sondajul a arătat un sprijin de 18% pentru AfD, ceea ce îl plasează pe locul al doilea la nivel național, deși a înregistrat o scădere de 4% a sprijinului din ianuarie 2024.

De asemenea, 74% dintre respondenți și-au exprimat nemulțumirea generală față de activitatea guvernului de coaliție de la Berlin, format din SPD, Verzi și FDP. Doar un sfert aprobă realizările executivului de la preluarea mandatului la sfârșitul anului 2021.

Cu toate acestea, doar unul din cinci germani crede că grupul conservator CDU/CSU, care a guvernat Germania timp de decenii și care conduce din nou în sondaje, ar fi o variantă mai bună pentru rezolvarea problemelor actuale. Jumătate dintre oamenii intervievați declară că nu se așteaptă la nicio îmbunătățire, iar unul din șase se așteaptă ca lucrurile să se înrăutățească dacă CDU/CSU redobândește puterea la Berlin în alegerile naționale din 2025.