A intrat Brexit în linie dreaptă?

Oficial, negocierile de Brexit, care se desfăşoară la Bruxelles, se află în continuare în "tunel" - adică au loc în condiţii autoimpuse de deplină confidenţialitate. Astfel negociatorili au posibilitatea să testeze diversele propuneri fără ca mass-media să analizeze prompt orice mişcare, făcând posibilă torpilarea ei de către taberele pro sau anti Brexit din Marea Britanie. La finele săptămânii trecute însă, ziarul The Times a relatat despre o progresare a negocierilor, trezind bănuiala că tabăra britanică nu a păstrat secretul convenit. Potrivit ziarului, după Brexit, Marea Britanie va rămâne pentru început integral într-un soi de uniune vamală redusă cu UE, măsură ce va permite rezolvarea chestiunii de frontieră, foarte controversată în Irlanda de Nord. Totuşi, un purtător de cuvânt al guvernului de la Londra a dezminţit conţinutul articolului în cauză iar reprezentanţii UE de la Bruxelles au refuzat să comenteze pe marginea stadiului actual al negocierilor. 

Este uniunea vamală "light" rezolvarea chestiunii privind graniţa irlandeză?

Ultimul mare obstacol în calea încheierii negocierilor de Brexit este întrebarea cum poate fi evitată o graniţă propriu-zisă între Republica Irlanda, ţară membră a UE, şi regiunea britanică denumită Irlanda de Nord. Până acum guvernul de la Londra a respins categoric toate încercările UE de a statua o aşa-zisă reasigurare şi a lega mai strâns Irlanda de Nord de normele europene. Dar, mai nou, potrivit The Times, Marea Britanie ar putea rămâne întreagă într-un soi de uniune vamală, care ar face pe de-o parte inutile controalele în Irlanda de Nord, la noua frontieră externă a UE, şi pe de alta ar acorda Londrei o anume libertate de mişcare pentru reglementări proprii.

Totuşi există în continuare detalii controversate. În cazul în care va exista o clauză de ieşire din uniunea vamală "light", fără de care susţinătorii Brexit nu vor sprijini planurile premierei Theresa May, se va pune din nou chestiunea unor asigurări pentru graniţa irlandeză, periclitând frontiera deschisă. În cele din urmă nu este sigur că viitoarele relaţii cu Marea Britanie, aşa cum vor exista ele la capătul unor noi negocieri cu durată de câţiva ani, vor fi apte să rezolve durabil această problemă. Nu este sigur nici că Marea Britanie va rămâne apropiată de normele UE, astfel încât să nu fie necesară o graniţă propriu-zisă între Republica Irlanda şi Irlanda de Nord.

Ideea ca nu doar Irlanda de Nord, ci Marea Britanie în integralitatea ei să rămână într-un soi de uniune vamală până la clarificarea definitivă a relaţiilor ulterioare a fost lansată de UE deja înaintea summit-ului eşuat din octombrie. Prin această propunere, negociatorul şef al UE pentru Brexit, Michel Barnier, încearcă să depăşească următoarea dificultate: formaţiunea ultraconservatoare DUP din Irlanda de Nord se opune oricăror norme pentru această provincie diferite de cele valabile pentru restul ţării. După o vizită la Bruxelles a şefei DUP, Arlene Forster, care a avut loc la finele lunii octombrie, această poziţie de refuz s-a accentuat simţitor. Astfel, UE ar putea face următoarea concesie: uniunea vamală provizorie cu întregul regat ar putea figura în înţelegerea de Brexit, devenind obligatorie sub aspect juridic.

Îşi va putea May convinge cabinetul?

Cu numai două săptămâni în urmă, partizanii unui Brexit dur din cabinetul May respingeau strict ideea unei uniuni vamale, fiindcă aceasta subminează unul din ţelurile ieşirii din UE, anume independenţa politicii comerciale. Iar premiera a trebuit să promită, pe fundalul noilor ameninţări de răsturnare a guvernului, că nu va accepta această variantă. Şi nu este clar pentru moment dacă a intervenit o schimbare fundamentală în procesul de negociere, capabilă să-i facă pe adversari să se răzgândească.

Şefa executivului britanic intenţionează, potrivit presei, să informeze marţi cabinetul privind stadiul negocierilor şi să-i ceară sprijinul. Adversarii lui May sunt deja suspicioşi, aşa încât fostul ministru pentru Brexit, David Davis, i-a cerut premierei să publice expertiza realizată de juriştii guvernamentali pe marginea ofertei UE, pentru evitarea unor neclarităţi şi neînţelegeri ulterioare.

Să fie oare relatările mass-media de la finele săptămânii trecute un soi de balon de încercare cu ajutorul căruia Theresa May să testeze reacţia celor două tabere din cabinet la soluţia propusă? Ministrul pentru Brexit, Dominic Raab, a anunţat cu câteva zile în urmă că va exista o înţelegere cu UE până pe data de 21 noiembrie, mărind astfel aşteptările. Astfel ar putea fi respectat calendarul stabilit, care prevede un summit extraordinar la Bruxelles la finele lunii pentru parafarea acordului de Brexit. În decembrie ar mai fi de asemenea timp pentru un vot în Parlamentul britanic înaintea vacanţei de iarnă. Deasupra acestui calendar strâns planează ameninţarea unui Brexit fără nicio înţelegere cu UE la finele lunii martie a anului viitor, cu care May încearcă să-şi ţină în şah adversarii şi să le smulgă aprobarea.

Economia devine tot mai sceptică

La sfârşitul săptămânii trecute aproximativ 70 de directori din economie au semnat un apel de organizare a unui nou referendum privind Brexit. O serie de întreprinderi şi-au propus să înfiinţeze încă în această săptămână un grup de sprijin pentru "People's Vote", care să întărească mişcarea în favoarea unui nou plebiscit. Acesta vrea să acorde alegătorilor posibilitatea fie de a accepta rezultatul negocierilor de ieşire din UE, fie de a vota pentru rămânerea în UE. În octombrie a avut loc la Londra o demonstraţie de mare amploare, în care până la 700.000 de britanici au cerut organizarea unui al doilea referendum.

Semnatarii apelului îşi justifică demersul prin temerea că susţinătorii Brexit nu-şi vor putea respecta promisiunile. "Lumea afacerilor a primit asigurări (…) că va exista în continuare un comerţ nestânjenit cu UE şi o siguranţă privind relaţiile viitoare, de care avem nevoie pentru decizii pe termen lung în privinţa investiţiilor", se arată în document. În loc de aceasta, Marea Britanie se află, în opinia lor, în faţa unui Brexit incert sau chiar distructiv. De aceea electoratul ar trebui să decidă din nou în cunoştinţă de cauză. Guvernul britanic se opune însă categoric repetării referendumului, un demers susţinut şi de numeroşi membri ai formaţiunii laburiste, de opoziţie.