Ţări neutre vor o mai strânsă cooperare cu NATO

Potrivit Ministerului finlandez al Apărării, avioane militare ruseşti au violat pentru a treia oară spaţiul aerian al ţării în decurs de numai o săptămână. În condiţiile în care Finlanda are graniţă comună cu Federaţia Rusă pe o lungime de 1300 de kilometri, astfel de incidente au loc de obicei de mai multe ori pe an. Autorităţile finlandeze le priveau până acum ca pe nişte simple neglijenţe şi nu le acordau mare importanţă. Acum însă, când criza din Ucraina ia proporţii şi survolurile neautorizate se repetă atât de frecvent, responsabilii de la Helsinki încep să dea semne de nelinişte.

Generalul Jarmo Lindberg, comandantul armatei finlandeze, a afirmat recent într-un interviu că Europa trebuie să se pregătească pentru o înrăutăţire bruscă a condiţiilor de securitate la graniţele sale răsăritene. Nils Torvalds este eurodeputat liberal finlandez şi autor de cărţi despre Rusia şi fosta URSS. În dialog cu DW, el a afirmat că "nu vede pentru moment Finlanda ameninţată. Dar Rusia a încălcat în mod flagrant dreptul internaţional şi a demonstrat că este gata să recurgă la forţă împotriva unei ţări vecine pentru a ocupa din teritoriul unui stat suveran". De aceea, Finlanda are în mod natural datoria de a-şi adapta politica de securitate în funcţie de noile realităţi, a mai declarat el.

NATO nu apără automat decât ţările membre

Şi Suedia se adaptează noilor realităţi. Ambele ţări intenţionează să semneze în cadrul summit-ului NATO de la începutul lunii septembrie aşa-numite acorduri Host-Nation-Support. Concret, este vorba de sprijinirea civilă şi militară a unor aliaţi sau armate prietene pe teritoriul lor naţional. După semnarea acestor acorduri, soldaţi ai NATO vor putea efectua manevre în cele două ţări neutre. Obligativitatea ca alianţa să sară în ajutorul unui stat agresat rămâne însă rezervată în continuare doar membrilor plini.

De altfel, declaraţia de intenţie privind acest acord, rostită de guvernul finlandez, "nu este, potrivit lui Torvalds, o urmare a crizei din Ucraina, ea fiind pregătită de mai bine de un deceniu". În plus, potrivit legiuitorului comunitar, acordul este gândit şi pentru catastrofe naturale sau accidente industriale care depăşesc capacităţile de gestionare ale Finlandei. Suedia în schimb, nu este la fel de avansată în privinţa aceluiaşi acord. Guvernul nu are în prezent pe masă o decizie a Parlamentului în acest sens, dar aşteaptă ca ea să fie votată cu largă majoritate încă înaintea reuniunii la vârf a NATO. După cum subliniază Ministerul suedez al Apărării pe pagina sa internet, "acordul este întemeiat pe principiul liberei alegeri şi este valabil doar în cazul în care NATO acţionează pe teritoriul suedez la invitaţia Suediei". Conceptul va intra în vigoare în 2016, mai precizează aceeaşi sursă.

Cooperarea nu este nouă

Atât în cazul Suediei cât şi al Finlandei, cooperarea cu NATO nu constituie o noutate. Cele două ţări se numără între membrii fondatori ai "Parteneriatului pentru Pace", un program lansat în 1994, prin care 22 de state ne-membre NATO din Europa şi Asia - inclusiv Rusia, de altfel - cooperează cu alianţa. Suedia şi Finlanda au participat de asemenea la misiunea NATO din Afganistan. Multă vreme aderarea la NATO nu a fost temă de dezbateri publice în cele două ţări, dar acum lucrurile tind să se schimbe, cu precădere în Finlanda.

Preşedintele Finlandei, Sauli Niinistoe, a declarat recent că dobândirea statutului de membru al NATO rămâne o opţiune. La rândul său, premierul Alexander Stubb s-a pronunţat chiar explicit pentru aderarea la NATO. În plus, potrivit unui sondaj efectuat în aprilie în rândul ofiţerilor finlandezi, aproape două treimi dintre ei sunt favorabili integrării. Totuşi, majoritatea populaţiei este împotrivă, atât în Finlanda cât şi în Suedia. Rămâne însă de văzut dacă prezentul conflict cu Rusia nu va genera o schimbare de opinie. În ce-l priveşte, eurodeputatul finlandez Torvalds crede că, dacă Rusia va deveni tot mai agresivă, "vom adera la NATO în următorii 4-5 ani. Asta nu va fi pe placul Rusiei. Dar ruşii ar trebui, în interesul lor, să înţeleagă mai bine semnele timpului".

Un consilier al preşedintelui rus Vladimir Putin le-a acuzat deja din iunie pe cele două ţări scandinave că "sunt ostile Rusiei" şi le-a avertizat în privinţa aderării la NATO. Dar, chiar dacă Suedia şi Finlanda sunt neutre din punct de vedere militar, calitatea lor de membre ale UE şi faptul că participă la politica de sancţiuni împotriva Rusiei le poziţionează ferm în tabăra occidentală. Mai ales Finlanda, care întreţinea strânse legături comerciale cu Rusia, suportă în prezent pierderi notabile din cauza sancţiunilor pe care şi le aplică reciproc Bruxelles şi Moscova.

Aceste pierderi nu vor determina însă Finlanda să-şi schimbe poziţia, crede Nils Torvald. "Rusia ar face o greşeală dacă ar aştepta ca Finlanda să se distanţeze de deciziile luate de UE în privinţa ei, doar pentru a-şi menţine relaţiile speciale cu Rusia", a subliniat el. Pe de altă parte, în opinia sa, calitatea de membru al UE nu exclude relaţiile care şi-au demonstrat buna funcţionare în timp. Dimpotrivă, Rusia profită de pe urma relaţiilor cu o Finlandă membră a UE, şi aceasta "ar putea juca un rol constructiv" atunci când UE îşi stabileşte politica faţă de Rusia".