UE şi-a propus să învingă cancerul

Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, medic de profesie, pune mult suflet în strategia de combatere a cancerului, încercând astfel să resusciteze politica de sănătate a UE. Şi, desigur, s-ar bucura să ofere şi reuşite în domeniu, odată ce campania de vaccinare anti-Covid se desfăşoară atât de anevoios, UE aflându-se masiv sub presiune. 

"În timp ce luptăm contra pandemiei, mulţi dintre noi duc o luptă în tăcere. Lupta împotriva cancerului", a explicat von der Leyen într-un mesaj video. Potrivit unui studiu al Organizaţiei europene de combatere a cancerului, din care fac parte numeroase societăţi de medicină, aproximativ 1,3 milioane de oameni mor anual de cancer în spaţiul comunitar. În fiecare an sunt diagnosticate cu cancer în jur de două milioane de persoane. "Din nefericire, cazurile sunt în creştere. De aceea prezentăm astăzi acest plan. Lupta pacienţilor cu cancer este şi lupta noastră în Europa", a subliniat şefa Comisiei Europene.

Evoluţie ascendentă

Preşedintele grupului PPE din Parlamentul European, Manfred Weber (CSU), implicat, la nivelul legislativului comunitar, în grupul de lucru vizând combaterea cancerului, a făcut la Bruxelles următoarea comparaţie: "Anul trecut am avut în UE de trei ori mai multe decese provocate de cancer decât de coronavirus". Trebuie adăugat, însă, că deosebirea dintre cele două cauze de deces este că virusul SARS-CoV-2 este contagios, iar cancerul nu. 

Cert este totuşi că numărul cazurilor de cancer este în creştere. "Dacă nu întreprindem nimic, în 2035 vom avea cu un sfert mai multe îmbolnăviri de cancer", avertizează europarlamentara belgiană Cindy Franssen, care aparţine şi ea grupului de lucru din PE pentru combaterea cancerului. Manfred Weber şi Cindy Franssen şi-au declarat ţelul ambiţios. "Medicii ne spun că putem învinge cancerul. Este o mare provocare, dar cred că avem şanse de reuşită", a asigurat şeful celui mai mare grup din Parlamentul European. 

Diferenţe considerabile între partenerii UE

Şi Comisia Europeană şi-a propus, în strategia prezentată miercuri, ţeluri mari. În sprijinul muncii de cercetare, de depistare din timp a bolii şi a tratamentului vor fi investite în anii următori patru miliarde de euro. CE va pune accent pe depăşirea diferenţelor dintre estul şi vestul Europei în lupta împotriva cancerului. 

În statele membre ale UE din sud şi din est, diagnosticarea şi tratamentul cancerului sunt mai slab dezvoltate decât în statele vestice şi nordice. Aceasta reiese din studiul Organizaţiei europene menţionate, de combatere a cancerului. Şansa de a supravieţui cinci ani unei îmbolnăviri cu cancer este în Suedia, de pildă, de 68 la sută, dar în Bulgaria de numai 38%. "Obiectivul nostru principal este ca peste tot oamenii să aibă acces la o îngrijire de înaltă calitate", a subliniat Ursula von der Leyen.

În ce priveşte diagnosticarea timpurie a cancerului mamar, de col uterin sau colorectal, Comisia UE şi-a propus ca, până în 2025, 90 la sută din populaţia pentru care un screening ar fi indicat să şi aibă într-adevăr acces la acest control. Şi sub acest aspect se constată mari diferenţe între statele membre. În timp ce în ţările occidentale, aceste programe de prevenţie sunt bine puse la punct, în Bulgaria sau Grecia, de exemplu, nu există astfel de măsuri sistematice. 

Reducerea consumului de tutun la 5%

La capitolul prevenţie, UE şi-a propus ca, până în anul 2040, doar aproximativ cinci procente din populaţie să mai fumeze. Potrivit cercetătorilor în domeniu, fumatul este, cu 15 - 20%, principalul factor de risc pentru o îmbolnăvire de cancer - un risc care poate fi evitat de fiecare dintre noi. În momentul de faţă, doar în Suedia fumătorii însumează cinci la sută din populaţie. În Grecia, în schimb, în jur de 35 la sută sunt fumători. În plus, se are în vedere vaccinarea unui număr mai mare de fete şi femei contra cancerului de col uterin. Reducerea alcoolului, o alimentaţie sănătoasă şi combaterea obezităţii reduc, de asemnea, riscul îmbolnăvirii. 

Reţele şi centre oncologice

În terapia cancerului, UE intenţionează să susţină dezvoltarea şi folosirea de medicamente personalizate, în funcţie de profilul genetic al pacientului. În UE ar urma să fie creată o reţea de centre naţionale de oncologie, la care să aibă acces cel puţin 90 la sută din populaţie pentru a beneficia de cel mai bun tratament posibil.  

"Mult prea mulţi oameni nu au acces la timp la tratament, diagnosticare şi screening", a deplâns situaţia Stella Kyriakides, comisara europeană pentru Sănătate. "Este ceea ce vrem să schimbăm. 40 la sută dintre cazurile de îmbolnăvire cu cancer ar putea fi evitate", a spus ea. Cele mai frecvente forme de cancer în UE sunt cele de cancer la sân, de colon, de prostată şi pulmonar. 

Stella Kyriakides a mai menţionat că aproximativ 12 milioane de persoane din spaţiul comunitar au supravieţuit bolii. Dar şi pentru aceşti oameni ar trebui făcut mai mult, a arătat comisara europeană, explicând şi de ce. Pentru că viaţa lor şi a familiilor lor s-a schimbat radical, pentru că aceşti pacienţi însănătoşiţi nu au, în continuare, posibilitatea, ca alţi oameni, de a lua credite la bancă, de exemplu, sau de a încheia asigurări. 

Montgomery mizează pe UE

Frank Ulrich Montgomery, preşedintele Comisiei permanente europene a medicilor, apreciază planurile Comisiei UE drept foarte ambiţioase: "Sută la sută nu vom putea învinge cancerul, dar este o cale importantă, ca prin prevenţie, prin programe de detectare timpurie şi terapii moderne combinate, să ţinem cancerul în frâu şi să reducem mortalitatea pacienţilor de cancer".

Şi Montgomery a subliniat, în dialog la DW, că diferenţele între statele UE sunt astăzi încă enorme. Iar UE ar putea face mult în această direcţie, pentru ca oamenii să aibă, indiferent în ce parte a Europei ar trăi, acces egal la îngrijire şi tratament - de pildă şi prin centre oncologice transfrontaliere. 

"UE poate atinge acest ţel. Ar fi greşit să credem, numai pentru că lupta anti-coronavirus n-a funcţionat până acum prea bine, că nu merită ca UE să încerce, pe un nou câmp de luptă, să combată cancerul. Poate realiza mult în acest sens, mai ales pentru statele mai sărace ale UE", a adăugat Montgomery, care este şi preşedinte de onoare al colegiului medicilor din Germania.