Întâlnire cu vecinii din estul UE

Criza din zona euro şi dezbaterile în contradictoriu privind viitorul Europei nu par a afecta câtuşi de puţin relaţiile cu vecinii din estul Uniunii Europene, ai căror şefi de stat şi de guvern au sosit la Varşovia cu o lungă listă de solicitări.

De pildă, preşedintele Georgiei, Mihail Saakaşvili, speră în reluarea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană. Polonia, spune Saakaşvili, susţine Georgia în procesul de aderare. Preşedintele Georgiei speră că ţara sa va fi primul din actualii vecini din estul Uniunii Europene care va fi acceptat ca stat comunitar.

Şi Republica Moldova speră în relaţii mai strânse cu Uniunea Europeană, chiar dacă ţara nu reuşeşte să aleagă un preşedinte şi se pregăteşte pentru alegeri parlamentare anticipate - pentru a patra oară în ultimii patru ani.

Iar preşedintele Ucrainei, Viktor Ianukovici, doreşte să semneze încă în această toamnă un tratat de parteneriat privilegiat cu Uniunea Europeană. În cadrul zonei de comerţ liber, Ucraina speră să majoreze vânzarea de produse agricole în statele comunitare.

Însă, cu toate că negocierile se află deja în stadiul final, preşedintele Ucrainei nu vine liniştit la reuniunea de la Varşovia, din cauză că imaginea sa şi a ţării în lume este grav afectată de procesul împotriva fostului prim ministru, Iulia Timoşenko.

"Preşedintele va fi confruntat cu întrebări legate de urmărirea în justiţie a Iuliei Timoşenko, dar şi întrebări legate de drepturile şi libertatea politică din Ucraina", consideră politologul ucrainean Vladimir Karassiov.

Cu întrebări şi mai dure vor fi confruntaţi ambasadorul Belarusului în Polonia, singurul reprezentant al statului criticat aspru la nivel internaţional pentru urmărirea membrilor opoziţiei. Uniunea Europeană a impus sancţiuni împotriva Belarusului.

Jurnalista Irina Chalip, soţia fostului candidat la preşedinţia Belarusului, Andrei Sannikov, încarcerat în prezent, consideră că sancţiunile nu sunt suficiente.

"Uniunea Europeană nu are voie să poarte un dialog cu Lukaşenko. Cred că nu au nici un drept moral de a susţine supravieţuirea acestui regim."

Nici relaţiile Uniunii Europene cu statele vecine, dar certate, Azerbaidjan şi Armeia, nu sunt lipsite de probleme. Negocierile legate de disputele teritoriale dintre cele două state au eşuat de curând. Azerbaidjanul doreşte să-şi reformeze şi reorganizeze armata, cu ajutorul statelor vestice, oferind în schimb acces la rezervele uriaşe de gaz şi petrol din Marea Caspică.

În concluzie, se poate spune că statele vecine din estul Uniunii Europene vor mult, oferind puţin, consideră politologul Vadim Karassiov.

Autori: Christina Nagel/ Maria Pascu
Redactor: Ovidiu Suciu