Relaţii germano-israeliene (aproape) normale

Premierul israelian Benjamin Netanyahu s-a bucurat vizibil să-şi întâmpine oaspetele. Ministrul de Externe german Heiko Maas a efectuat prima sa vizită în Israel în noua sa funcţie la sfârşitul lunii martie. După discuţia cu Maas, Netanjahu a declarat: "Aţi atins inimile noastre cu lucrurile pe care le-aţi spus despre Holocaust şi rasism."

Maas s-a deplasat în Israel cu scopul vizibil de a contribui la ameliorarea relaţiilor bilaterale tensionate. El a subliniat că nu a "intrat în politică din cauza lui Willy Brandt, nici din cauza mişcării pacifiste, ci din cauză de Auschwitz".

Maas mizează pe detensionare

Şeful diplomaţiei germane se străduieşte să reia bunele relaţii, prin tradiţie, cu statul evreu, a explicat pentru DW publicistul germano-israelian Michael Wolffsohn. Maas "a găsit din nou un ton prietenos la adresa Israelului", consideră el. Anterior, a continuat Wolffsohn, predecesorul lui Maas, Sigmar Gabriel, "a distrus mult porţelan". Gabriel s-a întâlnit anul trecut cu reprezentanţii unei organizaţii pentru drepturile omului, critică la adresa Israelului, stârnind nemulţumirea lui Netanyahu.

Disputele politice au devenit de mult timp normale în raporturile dintre cele două ţări. În opinia expertei Lidia Averbukh, membră a renumitei Stiftung Wissenschaft und Politik (Fundația pentru Știință și Politică) din Germania, motivele sunt clare. Pentru DW, ea a explicat că "relaţiile bilaterale nu s-au răcit, ci au ajus să dea din când în când rateuri". Mai ales în privinţa politicii israeliene de colonizare există puncte de vedere diferite şi de aceea, pentru moment, nu se zăreşte nicio cale de ieşire din acest impas. La aceasta se adaugă perspectivele fundamental diferite în privinţa statutului Ierusalimului.

Averbukh a adăugat însă că strânsele relaţii germano-israeliene, la doar câteva generaţii după Shoah, sunt "un miracol", ba chiar "ceva de basm", după cum susţin unii politicieni.

"Israelul există doar din cauza Holocaustului” - o legendă

Michael Wolffsohn nu împărtăşeşte pe de-a întregul această euforie. Şi mai ţine să demonteze o "legendă", după cum afirmă. "Fără Holocaust nu ar fi existat Israelul, respectiv fără Hitler n-ar fi existat statul evreu". Aceasta este o afirmaţie anistorică. Fondarea Israelului fusese pregătită cu mult timp înainte, ca parte a procesului de decolonizare.

Când statul Israel a fost fondat pe 14 mai 1948, interesul opiniei publice din Germania era mai degrabă limitat. Alte teme cum ar fi reconstrucţia ţării distruse de război, izbucnirea războiului rece şi dorinţa oamenilor de a uita ororile trăite cu doar câţiva ani înainte erau pe atunci prioritare.

O privire aruncată pe ziarele de acum 70 de ani este concludentă. Iar diferenţa dintre ziarele din vestul şi cele din estul Germaniei este eclatantă.

Multe ziare din vest relatează pe prima pagină evenimentul. WAZ scrie: "Evreii proclamă statul Israel". Die Welt titrează: "A fost proclamat statul evreu". Fondarea Israelului este evenimentul central, iar declaraţia simultană de război a Ligii Arabe nu este menţionată decât marginal.

Presa din est a reacţionat cu totul diferit. Ziarul Der Morgen anunţa cu litere de o şchioapă: "Liga Arabă declară 'Israelului' război". Pentru agenţia de presă din est, ADN, războiul contra Israelului era ştirea centrală şi nu fondarea statului evreu.

Ben Gurion şi Konrad Adenauer au îndrăznit pe calea diplomaţiei

Cancelarul federal Konrad Adenauer a fost cel care, la începutul anilor 1950, a prezentat primele iniţiative, pe fundalul brizantei chestiuni a reparaţiilor de război. În septembrie 1951, el a asumat în faţa Bundestagului vina şi responsabilitatea poporului german pentru crimele regimului nazist. Procesul intentat lui Adolf Eichmann la începutul anilor 1960 a fost un alt capitol important. Pentru prima dată, vina germanilor a fost amplu dezbătută în faţa opiniei publice internaţionale şi din cele două ţări.

A urmat iniţierea oficială a relaţiilor diplomatice bilaterale în 1965. În 1973, cancelarul Willy Brandt a fost primul şef al guvernului federal german care a vizitat Israelul. Şi astăzi amintirea sa este foarte respectată acolo, fiindcă a fost reprezentantul unei politici active de pace şi un pionier al strânselor relaţii de astăzi. Doi ani mai târziu, premierul israelian Yitzhak Rabin a vizitat R.F. Germania.

Un alt capitol important a fost discursul susţinut de cancelara Angela Merkel în faţa parlamentului israelian cu un deceniu în urmă, cu prilejul împlinirii a 60 de ani de la fondarea statului evreu. Despre politicia externă a Germaniei ea a afirmat cu acea ocazie: "Această responsabilitate istorică este parte a raţiunii de stat a ţării mele. Aceasta înseamnă că securitatea Israelului nu este pentru mine niciodată negociabilă în calitate de cancelar german."

Antisemitismul în creştere în Germania

Dar de atunci relaţiile bilaterale s-au răcit simţitor. Merkel şi Netanyahu nu par să se înţeleagă prea bine. Cu toate acestea, potrivit lui Averbukh, amiciţia faţă de Israel rămâne o constantă fundamentală. "În noul acord de coaliţie, dreptul la existenţă al Israelului este menţionat în repetate rânduri, fiind calificat drept 'pilon de sprijin' al politicii germane".

Şi lupta împotriva antisemitismului este ceva ce s-ar putea numi doctrină de stat. Clasa politică nu este dispusă să accepte incendierea publică a drapelelor israeliene în Germania şi nici şicanarea copiilor evrei în şcolile publice. Publicistul Michael Wolffsohn cunoaşte precis statisticile: Anul trecut s-au comis 1453 delicte împotriva evreilor sau a unor instituţii evreieşti din Germania. Dar Wolffsohn rămâne realist: "Acest fenomen nu poate fi combătut de guvern prin simpla apăsare pe un buton", a declarat el. Şi în privinţa relaţiilor bilaterale, el s-a arătat foarte pragmatic. "Ambele părţi au interes pentru bune relaţii. Germania ar putea în primul rând profita de ele, de o manieră foarte practică. De exemplu, în domeniul tehnologiei de securitate sau a combaterii terorismului". Pentru Averbukh, aceste relaţii sunt de-a dreptul "uluitoare", în ciuda "micilor fricţiuni".

Volker Witting / ial