Opțiunea integrării europene

Manifestanţii au mărşăluit prin centrul Chişinăului şi au scandat „Moldova vrea Unire!”, „Armata rusă afară!”, „Te iubesc, România!”, a fost constituit Sfatul Ţării - 2, format din 101 membri (având responsabilitatea de a pregăti unirea Republicii Moldova cu România până în 2018) și a fost elaborată „Foaia de parcurs a reunificării”. Obținerea consensului politic prin care partidele parlamentare convin asupra ideii de îndeplinire a reunificării, informarea partenerilor euroatlantici privind opțiunea națiunii române și explicarea avantajelor pe care reîntregirea României ar aduce-o lumii transatlantice, aprobarea de către parlamentele de la București și Chișinău a principiilor reunificării sunt câteva etape ale foii de parcurs pe care unioniștii vor să o realizeze până în 2018. De asemenea, manifestanții au reconfirmat prin vot actul unirii din 27 martie 1918. (Pe 27 martie 1918, Sfatul Ţării a votat unirea Basarabiei cu România, dar, în iunie 1940, Rusia a anexat din nou Basarabia, în baza pactului secret Ribbentrop-Molotov).

Argumente pro și contra

„Suntem din ce în ce mai mulți, iar vocea noastră se aude tot mai puternic. În această zi de sărbătoare, la împlinirea a 98 de ani de la Unirea Basarabiei cu România, avem de transmis un mesaj: vom spori eforturile pentru ca centenarul Unirii să ne găsească întregi ca neam”, a menționat președintele Platformei Unioniste „Acțiunea 2012”, George Simion. (...) „Unirea este inevitabilă! Ne-am adunat în inima Chișinăului pentru a scrie istorie și ne bucurăm că suntem din ce în ce mai mulți, mai puternici și mai uniți”, a afirmat coordonatorul Blocului Unității Naționale, Constantin Codreanu.

Pe de altă parte, Alexandru Moșanu, președintele primului Parlament al Moldovei independente, care se declară unionist, susține că numărul unioniștilor în Moldova este prea mic (20%-23% - în continuă creștere, potrivit sondajelor) pentru a înfăptui unirea. „Acum, momentul Unirii nu-i deloc potrivit. Semănăm așteptări false cetățenilor dezamăgiți și dezgoliți, vorbindu-le despre pensii și salarii mari, ca în România. (...) În 1918 era cu totul altă situație, cu consecințele Primului Război Mondial, cu țări distruse, cu imperii dispărute și aveam oameni cu carte, o elită de intelectuali care putea analiza situația la rece și era o anumită atmosferă în întreaga Europă. Acum vedem o altă atmosferă, o altă Europă - e altceva. S-a stabilit un raport de forțe, există UE, NATO… Credeți că Rusia o să stea să se uite la noi, dacă ei au aici oameni care pregătesc preluarea puterii?”, s-a întrebat Moșanu.

Socialiștii amenință cu furcile

Socialiștii pro-ruși au organizat tot duminică un miting anti-unionist, iar în cadrul acestuia liderul PSRM, Igor Dodon, a declarat că „Unirea înseamnă război civil!”: „Dacă va fi nevoie vom lua în mâini furcile și vom scăpa de acești trădători. Unirea înseamnă război civil! Nu vă jucați cu focul!”, a atenționat liderul socialiștilor, partid cotat momentan cu cele mai mari șanse în cazul unor alegeri. În cadrul unei emisiuni televizate, Igor Dodon a menționat că dacă va deveni președinte al Republicii Moldova (în rezultatul alegerilor preconizate pentru toamna lui 2016), va declanșa un referendum „cu privire la abrogarea Acordului de Asociere Moldova – UE”. În opinia sa, acest document dezavantajează Moldova. Pe de altă parte, el a spus că pledează „pentru păstrarea relațiilor cu UE și menținerea regimului liberalizat de vize”, dar „fără un parteneriat cu Rusia, Moldova nu poate să-și rezolve nici problemele sociale, nici economice”.

Duminică, în timp ce unioniștii se adunau în scuarul Teatrului de Operă din Chișinău, orașul a fost împânzit cu postere anti-unioniste. Acestea au fost lipite dis-de-diminieață la stațiile de troleibuz, pe stâlpi și panouri informaționale. „Jandarmul român nu va fi la noi stăpân!”, „Unirea cu România distruge Moldova, lăsată de strămoși!”, „Unirea cu România va duce la război civil” – sunt sloganele anti-unioniștilor. Poliția nu a putut spune cine a încleiat afişele.

Opțiunea înțeleaptă - integrarea europeană... dar fără reforme

În timp ce unioniștii speră la reunificarea celor două state românești până în 2018, Marian Lupu, liderul Partidului Democrat, care controlează momentan puterea în Republica Moldova, dă asigurări că până în 2019 „Moldova va depune cerere de aderare la UE” și își leagă speranțele tot de România. Potrivit lui, în a doua jumătate a anului 2019, când România va prelua preşedinţia Consiliului UE, va apărea o oportunitate reală şi eficientă pentru a sprijini parcursul european al Republicii Moldova. „Sarcina pe care ne-am stabilit-o este ca până în 2019 să facem tot ce este necesar - să promovăm o campanie informațională și să punem în aplicare decizii politice pentru ca Republica Moldova să poată obține statutul de țară candidată pentru aderarea la Uniunea Europeană”, a menționat Lupu.

Anterior, în 2014 și 2015, președintele moldovean Nicolae Timofti și ex-premierul Iurie Leancă au declarat în repetate rânduri că Moldova va depune cererea de aderare la Uniunea Europeană în anul 2015 (la summitul Parteneriatului Estic de la Riga). Ulterior, ca urmare a crizelor politice care s-au ținut lanț și care au condus la întârzierea implementării reformelor, subiectul a dispărut subit din agenda discuțiilor diplomatice moldo-comunitare. În noiembrie 2015, ex-ministrul moldovean de Externe, Natalia Gherman, a declarat că „cererea de aderare pentru obținerea statutului de candidat nu este un scop în sine... Acesta este un instrument, o etapă care urmărește să ne pregătească pentru realizarea obiectivului strategic - lansarea următoarei etape a negocierilor de aderare la UE”, a declarat atunci Natalia Gherman.

Neutralitatea, „o prostie conservată”

Deși pledează, cel puțin retoric, pentru integrarea europeană, democrații, care controlează puterea în Moldova, se pronunță categoric împotriva renunțării țării la neutralitate. Mai mult, în Legislativul de la Chișinău există un proiect de declarație „privind neutralitatea permanentă a Republicii Moldova”. Acesta a fost înaintat de comuniști, dar este susținut de socialiști, de foștii comuniști și de democrați. Potrivit acestei declarații, „Parlamentul își asumă, în limitele competențelor, obligația de a perfecționa legislația Republicii Moldova în vederea contracarării și inadmisibilității atacurilor asupra principiilor constituționale ale independenței și neutralității țării, inclusiv prin stabilirea înăspriprii răspunderii pentru astfel de acțiuni”. „Guvernul este obligat să consolideze statalitatea țării. Parlamentul ar trebui să dea un mesaj clar populației pentru a sprijini acest text”, a menționat preşedintele de onoare al PD, Dumitru Diacov. Pe de altă parte, publicistul Petru Bogatu menționează într-un recent comentariu că „pe timp de război terorist, neutralitatea e o prostie conservată”.