Înfiorătoarele crime comise de regimul stalinist de la Phenian

Publicat luni, raportul relevă între altele că "gravitatea, dimensiunile şi modul comiterii încălcărilor drepturilor omului în Coreea de Nord sunt fără egal în lumea secolului XXI".

Comisia a recomandat intervenţia Consiliului de Securitate şi interpelarea, de către forul suprem al organizaţiei mondiale, a Curţii Penale Internaţionale, ori instituirea unui tribunal propriu care să judece fărădelegile regimului comunist de la Fenian. În Consiliul de Securitate China comunistă s-a opus acestei propuneri.

Crime care zguduie omenirea

"Raportul se ocupă de marea nedreptate care li s-a făcut oamenilor din Coreea de Nord", a subliniat şeful Comisiei, Michael Kirby. "Raportul strigă pur şi simplu, ca să atragă atenţia Comunităţii Internaţionale".

Era de mult nevoie de acest raport, relevă organizaţiile pentru apărarea drepturilor omului. "Se ştiau de oarece vreme unele amănunte şi fragmente izolate, dar raportul zugrăveşte o imagine de ansamblu a ororilor", relevă Julie de Rivero, de la Human Rights Watch.

Datorită faptului că raportul nu incrimnează doar "încălcarea drepturilor omului", ci săvârşirea de "crime contra umanităţii", Comunitatea Internaţională are datoria de a interveni, relevă experţii.

Or, nu e deloc simplu să se afirme că s-au comis crime contra umanităţii. Există un barem foarte înalt pentru formularea unei astfel de acuze, dar conducerea nord-coreeană îl depăşeşte net, pentru că a comis asasinate cu premeditare, a înrobit oameni, i-a torturat, i-a reclus, violat, i-a răpit şi i-a făcut dispăruţi - toate acestea au loc la ordinul conducerii statului. "Nu avem deci de-a face aici cu nedreptăţi punctuale, pe care varii autorităţi le mai comit şi altundeva în lume, ci", după cum a mai precizat Michael Kirby, "fărădelegi contra umanităţii, fărădelegi care zguduie conştiinţa omenirii".

Foame şi frică

Nenumărate crime se regăsesc documentate în cele 400 de pagini ale raportului. Ele zugrăvesc o imagine sumbră a trecutului şi prezentului Coreii de Nord. În această ţară drepturile fundamentale sunt practic necunoscute, domneşte teama şi un climat al arbitrariului. În lagărele de prizonieri şi în închisori, deţinuţii sunt supuşi constant şi în mod obişnuit torturii, iar asasinarea lor e o chestiune de rutină fără să aibă loc vreo tragere la răspundere a cuiva.

Regimul contestă existenţa lagărelor, a coloniilor penitenciare, deşi imaginile din satelit le documentează existenţa. Conform Comisiei de Anchetă ar fi închişi în aceste lagăre între 80.000 şi 120.000 de prizonieri politici şi deţinuţi de conştiinţă împreună cu membri ai familiilor lor. Iar conducerea nord-coreeană se foloseşte în mod programatic de arma înfometării spre a-şi asigura loialitatea populaţiei. Pe fundalul unei penurii alimentare constante statul stabileşte cine ce raţii primeşte, cine ce privilegii are, spre a se asigura perpetuarea regimului şi care sunt persoanele la care se poate renunţa.

Comsia ONU se bazează pe mărturiile publice ale unor victime şi martori, depoziţiile fiind înregistrate anul trecut la Seul, Tokio, Washington şi Londra. În plus, experţii organizaţiei mondiale au luat 240 de interviuri confidenţiale acordate de supravieţuitori şi de foşti gardieni. Regimul nord-coreean a declarat în repetate rânduri că aceste interviuri ar fi fost acordate de"scursuri umane" şi că mărturiile ar fi "false", relevă Kriby.

Scrisoare către Kim

Răspunderea pentru aceste crime revine, potrivit raportului ONU, conducerii de partid şi de stat, şi în primul rând lui Kim Jong Un care a preluat funcţia de "conducător suprem" al Coreeii de Nord de la tatăl său, Kim Jong Il.

Comisia i-a adresat o scrisoare "Excelenţei Sale Kim Jong Un". Misiva, reprodusă în raport, relevă că "orice reprezentant al Republicii Populare Democrate Coreea de Nord care comite crime contra umanităţii, le ordonă, le trasează ca sarcină, le susţine, ori le aprobă e responsabil în termenii prevederilor dreptului internaţional şi e obligatorie tragerea lui la răspundere conform acestor prevederi".

S-au nutrit mari speranţe că după accesul la putere al lui Kim Jong Un lucrurile se vor schimba în bine în Coreea de Nord. În fond, noul lider şi-a petrecut o parte din anii de şcolarizare în Elveţia. Dar aceste speranţe s-au năruit după executarea unchiului său, Jang Song Thaek.

Kim a primit nu doar scrisoarea Comisiei ci şi o copie a raportului ei. În ciuda mai multor cereri, dictatorul nu i-a lăsat pe membri Comisiei să-i viziteze ţara. Cu refuz s-a văzut tratată şi de China. Zeci de mii de nord-coreeni s-au refugiat în China, în ultimii ani, în speranţa că vor găsi dincolo de frontieră o situaţie alimentară cât de cât suportabilă şi eventual ceva de lucru. Or, Beijingul nu le acordă acestor oameni statutul de refugiaţi şi îi predă sistematic regimului de la Fenian, cu care sunt aliaţi chinezii.

În martie, Consiliul Drepturilor Omului urmează să dezbată situaţia din Coreea de Nord şi să decidă ce ar fi de făcut. Nici un membru al organizaţiei mondiale nu va mai putea susţine că nu ştie ce se întâmplă în Coreea de Nord, că în această ţară au loc crime contra umanităţii. "Naţiunile Unite nu mai pot ignora situaţia", a declarat şi Julie de Rivero de la Human Rights Watch. Care a recomandat forului suprem al organizaţiei mondiale să-şi revizuiască poziţia. Fiindcă, la urma urmei, "Consiliul de Securitate nu e obligat să plaseze Coreea de Nord pe agendă numai dacă e vorba de chestiuni nuclare".