Începe transformarea Moldovei în stat european

Se întâmplă la numai doi ani de la obținerea de către cele două țări a statutului de candidate pentru aderare. Președinta Maia Sandu a semnat cererea de aderare a Moldovei la UE pe 3 martie 2022 – în a opta zi de invazie a Rusiei asupra Ucrainei.

Moldova va deveni un stat în care vrei să rămâi

Obiectivul guvernării pro-europene de la Chișinău este ca Moldova să devină membră cu drepturi depline a UE până în anul 2030 și are tot sprijinul necesar pentru aceasta din partea UE. Până atunci, va trebui să-și racordeze aproximativ 4000 de legi naționale la legislația UE.

„Avem undă verde din partea tuturor statelor membre ale UE să ne mișcăm mai rapid spre aderare. La modul practic, pentru cetățeni, asta înseamnă investiții în transformarea Republicii Moldova, a standardelor de viață. Ne vom apropia economia de standardele europene și ne vom bucura practic de acele beneficii pentru care mulți pleacă azi din Republica Moldova”, a menționat marți, la Luxemburg, vicepremierul moldovean pentru integrare europeană Cristina Gherasimov.

La pachet sau separat de Ucraina?

Până la această etapă, Republica Moldova și Ucraina au mers „la pachet” spre UE. La fel se va întâmpla și în perioada imediat următoare (10-12 luni) – până când vor fi deschise capitolele de negociere. Din acel moment, fiecare din cele două țări va parcurge drumul spre aderare la UE separat. „Pe parcursul următoarei etape de screening bilateral noi vom avea un calendar paralel pentru vizitele la Bruxelles. Vom avea același calendar oferit nouă și colegilor din Ucraina. După această etapă, când vor fi deschise capitolele propriu-zise de negociere, fiecare țară va merge cu pasul său”, a spus Gherasimov.

„Fiecare capitol de negociere închis va însemna rezultate vizibile pentru oameni, legi corecte și previzibile, instituții eficiente, serviciu public calitativ. Am așteptat mai bine de 30 de ani acest moment. Avem datoria, cu toții, să-l valorificăm și să lăsăm moștenire copiilor o Moldovă pașnică, în care oamenii trăiesc în bună înțelegere și au o viață împlinită”, a menționat la Luxemburg șeful delegației moldovenești, premierul Dorin Recean.

„Felicit Republica Moldova pentru începerea oficială a negocierilor de aderare. Este o realizare istorică și rezultatul unui efort imens - o alegere strategică pentru pace. Suntem împreună pentru un viitor mai bun, mai prosper și mai sigur pentru Moldova și poporul său”, a menționat șeful politicii externe și de securitate al UE, Josep Borell.

„Fiecare pas pe care îl facem împreună ne apropie de ziua aderării țării noastre la Uniunea Europeană. Am încredere că vom continua la fel de hotărâți pentru ca Moldova să fie liberă, europeană și o țară unde pacea este garantată”, a reacționat președinta Maia Sandu.

Ce se va întâmpla cu regimul separatist de la Tiraspol?

Anterior, șefa statului a admis că aderarea Moldovei la UE s-ar putea produce „în doi pași”, dacă, până la aderare, nu va fi soluționată problema separatismului transnistrean, întreținută artificial de Rusia. Negociatorul-șef al Moldovei în procesul de aderare la UE, Cristina Gherasimov, crede însă că „atracția economică” a UE ar putea fi tentantă pentru cei din regiunea transnistreană. În 2023, peste 70% din exporturile regiunii transnistrene au fost absorbite de UE iar în 2024 acest indicator a crescut până la 80%.

Fostul ministru moldovean de Externe, Nicu Popescu, în mandatul căruia Moldova a făcut cei mai mari pași spre UE, a explicat într-o emisiune TV ce ar însemna „aderare în doi pași”: „Din punct de vedere legal, va fi un singur moment al aderării Republicii Moldova la UE, inclusiv cu regiunea transnistreană. Problema va apărea în ceea ce privește aplicarea anumitor politici și finanțări europene, pentru că finanțările europene vin acolo unde se poate verifica modul cum sunt cheltuiți banii și unde sunt respectate procedurile europene. De exemplu: UE finanțează masiv drumuri - infrastructura în general - în statele candidate. Evident, UE o să dea bani pentru drumuri, poduri, canalizare acolo unde felul cum sunt cheltuiți acești bani este transparent și verificabil. În momentul în care o zonă din Republica Moldova nu poate asigura aceste rigori, cei de acolo nu vor beneficia de acele finanțări. Dar legal ei vor fi în UE. Noi, ca țară, vom adera la UE într-o singură etapă, doar că unii nu vor beneficia de o bună parte din avantajele aderării – cum ar fi libera circulație, treptat vom adera și la spațiul Schengen, vom scoate frontiera de pe Prut și vom circula fără oprire de la Chișinău la Lisabona. La un moment dat, Euro va fi și moneda națională a Moldovei... Sper că până la aderare problema transnistreană va fi totuși soluționată. Mai avem timp și trebuie să gestionăm bine acest răgaz. Deci, aplicarea legislației europene în zonele necontrolate de autoritățile constituționale se va face diferit – cu mențiunea: „cu excepția zonei necontrolate de Guvernul Republicii Moldova”. La fel s-a întâmplat când am aderat la Consiliul Europei. Am aderat ca o singură țară în aceeași zi, dar anumite rigori europene nu se aplică în stânga Nistrului”, a explicat Nicu Popescu.

Rusia a ajutat Moldova să se desprindă de trecut prin embargouri și șantaj

Moldovenii au început să simtă beneficiile apropierii de UE în 2014, după liberalizarea regimului de vize cu Uniunea Europeană. Până atunci erau nevoiți să stea săptămâni la rând la coadă în fața ambasadelor pentru o viză și, odată plecați, nu puteau reveni acasă timp de 8-10 ani, deoarece munceau în străinătate ilegal. În ultimii zece ani au călătorit fără vize în UE, folosind pașaportul biometric moldovenesc, aproape 2 milioane 200 de mii de moldoveni (dintr-o populație de 3,2 milioane), economisind cel puțin 270 de milioane de euro (costul vizelor).

Tot în 2014, Rusia a pedepsit Moldova pentru semnarea Acordului de Asociere cu UE prin introducerea embargoului la importul produselor moldovenești. Producătorii moldoveni s-au pomenit în impas, cu depozitele pline. Pentru a salva Moldova, UE și-a deschis urgent piața pentru produsele moldovenești în regim provizoriu. În 2016 a intrat în vigoare Acordul de Liber Schimb dintre UE și Republica Moldova, care a generat o reorientare bruscă a exporturilor moldovenești. Producătorii moldoveni au renunțat la „piața tradițională” din Est, prin intermediul căreia Rusia șantaja economic Moldova, preferând imensa piață liberă europeană. Peste 70% din exporturile moldovenești sunt absorbite la ora actuală de piața UE. Cota Rusiei în exportul total al Moldovei a scăzut sub 4% (față de 85% cât era, de exemplu, în 2006).

În 2023, după o iarnă extrem de complicată, în care Rusia a hărțuit energetic Republica Moldova, pe fondul războiului din Ucraina, cu ajutorul masiv al partenerilor externi, Chișinăul s-a rupt definitiv energetic de Rusia. De aproape doi ani, Moldova nu mai cumpără de la Gazprom nici un metru cub de gaz, procurând întregul necesar de pe piața europeană.

În paralel, Chișinăul construiește în ritm alert două linii de înaltă tensiune conectate la sistemul energetic al UE (prin România), pentru a se putea decupla fără consecințe, până la sfârșitul anului 2025, de Centrala Electrică de la Cuciurgan, situată în stânga Nistrului și controlată de regimul separatist pro-rus de la Tiraspol. Acum, Chișinăul cumpără (relativ ieftin) 90% din necesarul de curent electric de la această centrală – curent produs din gaz rusesc livrat de Gazprom gratis în regiunea transnistreană. Ruperea acestei conexiuni comerciale cu centrala controlată de separatiștii de la Tiraspol sau refuzul (deja anunțat) al Ucrainei de a prelungi cu Gazprom contractul de tranzit după 31 decembrie 2024 va însemna minus 50% din bugetul anual al Transnistriei și, în consecință, prăbușirea economică a piramidei separatiste rusești din stânga Nistrului.